Curtea Constituțională a României se reunește vineri, de la ora 12:00, pentru a analiza cererea de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai, depusă de Sebastian Popescu, candidat la Președinție din partea Partidului Noua Românie.

În aceeași ședință, CCR urmează să discute și validarea rezultatului primului tur al scrutinului.

Sebastian Popescu a declarat că demersul său reprezintă un „mesaj de alarmă”, prin care dorește să atragă atenția asupra unor aspecte „extrem de grave” care, în opinia sa, ar fi avut loc în cadrul procesului electoral.

Sebastian Popescu contestă alegerile prezidențiale din 4 mai și acuză grave nereguli în procesul electoral

Sebastian Popescu, candidat la alegerile prezidențiale din 4 mai din partea Partidului Neamul Românesc (PNR), a declarat că a intrat în cursa electorală cu un „handicap uriaș”, invocând lipsa accesului la mass-media. El a criticat dur climatul electoral, susținând că procesul democratic a fost grav compromis de „superficialitate, manelizare excesivă și jocuri de culise pentru putere”, în care interesul cetățenilor ar fi fost ignorat.

Într-o contestație depusă la Curtea Constituțională a României (CCR), Popescu solicită anularea alegerilor, argumentând că acestea au fost viciate de nerespectarea principiilor democratice și a egalității de șanse. Deși admite că șansele ca alegerile să fie anulate sunt mici, subliniază că obiectivul său este să atragă atenția asupra deficiențelor grave ale procesului electoral, mai ales comparativ cu anul precedent.

Potrivit datelor oficiale centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă, Sebastian Popescu a obținut 25.994 de voturi, reprezentând 0,28% din totalul exprimat.

Principalele acuzații aduse de Popescu includ:

Discriminare mediatică: Acesta susține că doar cinci candidați au beneficiat de expunere mediatică, în timp ce restul au fost complet ignorați, fiind clasificați abuziv drept „irelevanți”.
Manipulare prin sondaje și rețele sociale: Popescu acuză o campanie masivă de influențare pe TikTok, unde ar fi fost postate peste un miliard de comentarii artificiale în sprijinul candidaților George Simion și Nicușor Dan. Aceste mesaje repetate, postate de conturi false, ar fi creat iluzia unei susțineri populare false.
Favorizarea partidelor parlamentare: Popescu afirmă că a existat un tratament preferențial acordat formațiunilor parlamentare, în detrimentul candidaților independenți sau ai partidelor mici.
Utilizarea abuzivă a sloganului „Turul 2 Înapoi”, care ar fi manipulat opinia publică în favoarea unor candidați.
Încălcarea GDPR și a altor prevederi legale de către AUR și USR.
Vicierea campaniei Elenei Lasconi, despre care susține că a fost deturnată în favoarea lui Nicușor Dan.
Probleme legate de integritatea listelor electorale și aplicarea tardivă a unor decizii CCR.
Aplicarea abuzivă a OUG 1/2025 privind eticheta electorală, care a dus la cenzură și la restricționarea conținutului online.

Popescu mai afirmă că sistemul de manipulare folosit în campania lui Călin Georgescu din 2024 a fost preluat și perfecționat în 2025 de echipele lui George Simion și Nicușor Dan, afectând grav corectitudinea alegerilor.

Solicitări adresate CCR:
Dacă cererea de anulare nu va fi acceptată, Popescu solicită ca CCR să constate caracterul viciat al alegerilor și să impună măsuri concrete pentru garantarea unei competiții electorale echitabile în viitor. Acestea includ reglementarea strictă a dezbaterilor electorale, a sondajelor de opinie, eliminarea „votului util” din discursul electoral și limitarea influenței actorilor statali.

Potrivit legii, CCR poate anula alegerile doar în cazul în care se demonstrează că frauda a influențat în mod decisiv rezultatul votului sau ordinea candidaților care au intrat în turul doi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La scrutinul din 4 mai au votat 9.571.740 de persoane. George Simion (AUR) a obținut peste 40% din voturi, urmat de Nicușor Dan, cu aproximativ 21%.

#CCR #scrutin 4 mai #vot

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.