CCRM a audiat Raportul auditului conformității asupra gestionării mijloacelor financiare alocate pentru alegeri

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), a examinat marți, 22 februarie, Raportul auditului conformității asupra gestionării mijloacelor financiare alocate alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova în anul 2020 și Raportul auditului conformității asupra gestionării mijloacelor financiare alocate pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.

Mai exact, activitățile de audit au fost desfășurate în cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC), organ abilitat pentru coordonarea activității tuturor organelor electorale în vederea pregătirii și desfășurării alegerilor în condițiile Codului electoral, fiind supuse auditului gestionarea mijloacelor financiare alocate alegerilor de către CEC, totodată fiind solicitate și colectate probe de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE).

Comisia Electorală Centrală aprobă devizul de cheltuieli pentru organizarea și desfășurarea alegerilor, care include cheltuielile pentru: CEC, 36 de consilii electorale de circumscripție și 2200 de Birouri electorale ale secțiilor de votare, dintre care 150 birouri electorale în străinătate.

„Cu referire la Raportul auditului conformității asupra gestionării mijloacelor financiare alocate alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova în anul 2020 se relevă că, CEC a elaborat și a aprobat devizul de cheltuieli în sumă de 167,4 mil. lei, iar ca urmare a rectificării bugetului au fost precizate mijloace în sumă de 167,3 mil. lei. Ministerul Finanțelor, conform competențelor, a precizat mijloace financiare în sumă de 166,7 mil. lei, fiind executate 134 mil. lei, sau 80,4%, dintre care pentru CEC – 126,97 mil. lei, iar pentru MAEIE – 7,02 mil. lei”.

Totodată, din fondul de rezervă al Guvernului, au fost alocate mijloace financiare CEC în sumă de 13,3 mil. lei, dintre care au fost executate 13,1 mil. lei, iar MAEIE – 1,02 mil. lei, fiind executate doar 0,7 mil. lei, pentru achiziționarea echipamentelor de protecție în scopul prevenirii răspândirii infecției COVID-19.

CEC, Consiliile electorale ale circumscripției electorale, Centrul de instruire continuă în domeniul electoral și MAEIE nu au asigurat, în unele cazuri, executarea și raportarea conformă cadrului normativ a mijloacelor financiare, nerespectând astfel principiul performanței care să demonstreze utilizarea în mod econom și eficient a resurselor alocate. Totodată, auditul evidențiază lipsa unor reglementări atât la nivel normativ, cât și celui regulator intern, fiind admise neconformități, ce au generat cheltuieli majorate din bugetul din stat, exprimate prin:

lipsa unor proceduri exprese în cadrul normativ privitor la modalitatea de livrare și de tipărire a buletinelor de vot, prețul buletinelor de vot variază semnificativ pentru secțiile de votare din străinătate și din țară;
lipsa clarității, în Codul electoral, cu privire la remunerarea muncii angajaților lasă spațiu pentru diverse interpretări, ceea ce determină executarea cheltuielilor majorate din bugetul de stat;
procurarea combustibilului în lipsa unor documente primare relevă posibilitatea admiterii unor supracheltuieli și ratării unor economii;

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Achizițiile echipamentelor de protecție în scopul prevenirii răspândirii infecției COVID-19 au fost efectuate cu unele rezerve de la principiile bunei guvernări, economicității, eficienței și eficacității. Astfel, din alocațiile din fondul de rezervă au fost procurate echipamente de protecție în sumă de 13,1 mil. lei, dintre care au fost utilizate în sumă de 9,6 mil. lei, fiind rămase bunuri în sumă de 3,5 mil. lei. Auditul a constatat că cantitatea de măști urma a fi suplinită, după caz, ținând cont de numărul celor utilizate la primul tur de scrutin, dar CEC nu a efectuat o procedură de numărare a măștilor rămase și a procurat adițional 1,2 mil. buc. în sumă totală de 1,3 mil. lei, care nu au fost utilizate și ca rezultat au fost transmise cu titlu gratuit, cu aceiași mărime, fiind majorată executarea devizului de cheltuieli destinat acestui scrutin”.

Totodată, CEC a procurat echipamentele de protecție centralizat, cu rezerve de bunuri, iar consiliile electorale ale circumscripției electorale au procurat bunuri la prețuri mult mai mari, la care, în opinia auditului, au fost ratate economii.

„Cu referire la Proiectul Raportului auditului conformității asupra gestionării mijloacelor financiare alocate pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 auditul relevă că CEC a elaborat și a aprobat devizul de cheltuieli estimativ în sumă totală de 125,0 mil. lei. Ministerul Finanțelor a alocat CEC, din fondul de rezervă al Guvernului, mijloace financiare în sumă totală de 92,5 mil. lei, dintre care au fost executate 84,5 mil. lei, sau la nivel de 91,4%. CEC a returnat în fondul de rezervă al Guvernului alocațiile nevalorificate în sumă de 7,8 mil. lei”.

Executarea alocațiilor pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 s-au efectuat cu abateri de la prevederile cadrului normativ, precum:

achitarea indemnizațiilor funcționarilor electorali s-a efectuat, de către unele Consilii electorale ale circumscripției electorale, cu abateri de la cadrul normativ, iar remunerarea muncii angajaților Centrului de instruire continuă în domeniul electoral și Comisiei Electorale Centrale – în lipsa reglementării exhaustive cu privire la achitare și atribuții;
unele Consilii electorale ale circumscripției electorale nu au repartizat la Birourile electorale ale secțiilor de votare, în limita aprobată de către CEC, alocațiile pentru procurarea combustibilului, iar la executarea cheltuielilor nu au completat corespunzător și nu au anexat în totalitate documentele confirmative potrivit cadrului normativ;
Consiliile electorale ale circumscripției electorale au procurat rechizite de birou și alte bunuri materiale, dar nu le-au repartizat Birourilor electorale al secțiilor de votare, în limita aprobată de către CEC. Totodată, CEC a planificat procurarea buletinelor de vot în sumă totală de 4,0 mil. lei la un preț unitar de 1 leu, dintre care 3,3 mil. lei pentru secțiile de votare din țară și 750,0 mii lei pentru cele externe. Cheltuielile efective pentru achiziționarea buletinelor de vot au însumat 656,0 mii lei, sau la nivel de 16,2% din suma planificată, prețul unitar al unui buletin constituind 0,18 lei.

Unele observații de audit se regăsesc în ambele proiecte de Rapoarte de audit, și anume, modul de organizare a activităților de achiziții publice, majoritatea contractelor fiind încheiate prin excepție de la Legea privind achizițiile publice. Planul de achiziții a fost întocmit în lipsa cunoașterii exacte a necesităților, iar contractele încheiate de către Consiliile electorale ale circumscripției electorale nu au fost raportate Agenției Achiziții Publice pentru supravegherea realizării achizițiilor.

În final, Curtea de Conturi conchide că, aspectele conformității gestionării mijloacelor financiare, managementul execuției cheltuielilor pentru desfășurarea alegerilor au fost afectate de nerespectarea normelor de reglementare a disciplinei financiar-bugetare, precum și de lipsa controlului intern corespunzător, ceea ce a condiționat nereguli și incertitudini în utilizarea mijloacelor financiare.

#incertitudini #nereguli #audit #CCRM

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.