Ministerul Apărării din Azerbaidjan a raportat o escaladare a conflictului și lupte de-a lungul graniței cu Armenia în cursul nopții. Atât partea azeră, cât și partea armeană raportează că luptele poartă un caracter de amploare largă, informează presa locală.

Merită menționat faptul că în ultima lună, provocările forțelor armate armene spre districtele Lachin și Kelbajar au devenit mai frecvente, acestea au bombardat, de asemenea, pozițiile armatei azere. Astfel de incidente au fost mai intense și mai sistematice.

În plus, au fost descoperite încercări repetate ale grupurilor subversive ale forțelor armate armene de a se infiltra pe teritoriul Azerbaidjanului. Cu toate acestea, datorită vigilenței unităților azere, aceste încercări nu au fost soldate cu succes.

De asemenea, martorii au observat recent acumularea de arme ofensive, artilerie grea și personal din Armenia de-a lungul frontierelor Azerbaidjanului. În plus, în pofida declarațiilor oficialilor armeni de rang înalt, personalul și echipamentul militar al forțelor armate armene continuă să fie prezente pe teritoriile azere controlate temporar de forțele de menținere a păcii rusești. În plus, aceștia desfășoară activități comune cu formațiuni armate armene ilegale.

Potrivit ultimelor informații furnizate de Ministerul Apărării, grupurile subversive ale forțelor armate armene au folosit terenul muntos și defileele din diferite direcții pentru a pune mine între pozițiile unităților armatei azere și drumurile de aprovizionare în orele întunecate ale zilei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Toate acestea se întâmplă în timp ce Azerbaidjanul continuă să elimine rezultatele ocupației de 30 de ani în Karabah și în estul Zangezurului și desfășoară o misiune umanitară masivă și complexă de deminare.

Fără îndoială, prin astfel de acțiuni militare, liderii politico-militari armeni încearcă să creeze tensiuni în regiune, să împiedice negocierile pentru un acord de pace și să se sustragă obligațiilor asumate prin acordul trilateral. În plus, partea armeană încearcă să perturbe lucrările de construcție ale Azerbaidjanului în Karabah și în Zangezur de Est. Astfel, întreaga responsabilitate pentru această situație revine exclusiv conducerii politico-militare armene.

Judecând după informațiile provenite de la Ministerul Apărării, armata azeră ia toate măsurile necesare pentru a preveni provocările din partea Armeniei, precum și pentru a elimina amenințările la adresa integrității teritoriale și a suveranității țării noastre.

Noile provocări din partea Armeniei au adus în actualitate problema creării unei zone de securitate în apropierea frontierei. În caz contrar, provocările Armeniei vor continua. O altă escaladare a conflictului are loc pe fondul încercărilor Azerbaidjanului de a încheia un acord de pace cu Armenia. Cu toate acestea, Erevanul nu pare să înțeleagă metodele pașnice. Armenia trebuie să fie forțată la pace și să prevină o renaștere a revanșismului.

#Armenia #Azerbaidjan #conflict #escaladare #Nagorno Karabah

Problema Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, distrusă de incendiul din 2020, rămâne una dintre prioritățile Ministerului Culturii, spune Dan Suruceanu. Oficialul a declarat în cadrul emisiunii ”Spațiul Public” de la Radio Moldova că autoritățile analizează mai multe proiecte pentru viitorul instituției, însă deocamdată nu există o decizie finală privind soluția care va fi aplicată.

Potrivit ministrului, identificarea unei soluții pentru Filarmonică este ”imperativă și absolut necesară”, în condițiile în care colectivul instituției activează în prezent într-un spațiu impropriu.

”Noi, zi de zi, suntem într-un fel sau altul într-un proces de lucru și în căutarea soluțiilor pentru această instituție, inclusiv și a soluțiilor financiare”, a declarat Dan Suruceanu.

Ministrul a precizat că există mai multe propuneri de proiect. Una dintre acestea a fost elaborată de specialiști din străinătate și presupune costuri considerabile. În același timp, există și proiecte realizate de arhitecți locali, despre care oficialul spune că respectă rigorile necesare. Subiectul urmează să revină pe agenda Ministerului Culturii după perioada sărbătorilor naționale. Autoritățile intenționează să organizeze și consultări publice înainte de luarea unei decizii.

„Acești artiști trebuie consultați, fiindcă, într-un fel sau altul, ei sunt oamenii care vor exploata acest obiectiv. Respectiv, societatea civilă sunt oamenii care vor viziona acest edificiu”, a explicat ministrul.

Întrebat dacă în toamnă ar putea fi deja stabilită soluția pentru Filarmonică, Suruceanu a spus că își dorește acest lucru, dar nu a prezentat un termen concret: „Eu foarte mult îmi doresc asta, fiindcă real este o problemă pe care noi suntem absolut nevoiți să o soluționăm”.

Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a fost grav afectată de incendiul izbucnit în septembrie 2020. De atunci, instituția își desfășoară activitatea în condiții provizorii, iar problema reconstrucției sau edificării unui nou sediu nu a fost soluționată definitiv. Prețul estimat pentru reconstrucția completă a Filarmonicii, care re 2500 de metri pătrați, este de peste 50 de milioane de euro, conform estimărilor minimale ale Ministerului Culturii.