În urma întâlnirilor cu emisari americani, liderii europeni au anunțat o serie de angajamente legate de garanții de securitate, sprijin militar și reconstrucția Ucrainei, transmite Digi24.

Liderii principalelor state europene şi ai UE au propus luni ca acestea să conducă „o forţă multinaţională” în Ucraina şi să susţină în mod „durabil” armata ucraineană, care să fie limitată la 800.000 de militari, potrivit unei declaraţii transmise guvernul german.

Această „forţă multinaţională pentru Ucraina” ar fi „compusă din contribuţii ale naţiunilor voluntare şi susţinută de Statele Unite”. Documentul este semnat de liderii german, francez, britanic, danez, olandez, finlandez, norvegian, italian, polonez, suedez şi ai UE, dar nu şi de SUA.

El a fost făcut public după ce liderii respectivi s-au reunit la Berlin cu emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, după discuţiile lor de duminică şi luni din capitala germană cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Aceşti responsabili europeni afirmă că s-au înţeles cu Statele Unite să „lucreze împreună pentru a furniza Ucrainei garanţii de securitate solide şi măsuri de sprijinire a redresării economice în cadrul unui acord vizând să pună capăt războiului”.

Aceasta ar include „sprijinirea Ucrainei în constituirea forţelor sale armate, care ar trebui să rămână la un nivel de 800.000 de soldaţi pe timp de pace”. Ei menţionează, de asemenea, „un mecanism de supraveghere şi de verificare a încetării focului, condus de Statele Unite”.

Textul declaraţiei subliniază că depinde „de acum de Rusia să îşi arate voinţa de a lucra pentru o pace durabilă”. Conform aceluiaşi text, Moscova trebuie „să îşi demonstreze angajamentul de a pune capăt luptelor acceptând o încetare a focului”.

Europenii se angajează, de asemenea, să „investească în prosperitatea Ucrainei”, care s-ar realiza mai ales prin punerea la dispoziţie de „resurse importante pentru redresare şi reconstrucţie” şi prin reparaţii plătite de Rusia.

Documentul nu abordează problema spinoasă a concesiilor teritoriale din partea Ucrainei, europenii insistând pe faptul că „frontierele internaţionale nu trebuie modificate prin forţă”.

Ei îşi exprimă, de asemenea, sprijinul pentru Zelenski „dacă ar trebui să îşi consulte poporul” pe acest subiect. Semnatarii mai declară că susţin „ferm aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#lideri europeni #negocieri pace #Ucraina

Au trecut mai bine de patru luni de la inaugurarea trecerii feroviare Cantemir–Fălciu, prezentată drept o nouă conexiune strategică între Republica Moldova și România. Pe teren însă, imaginea este cu totul alta. Șine ruginite, vegetație crescută între traverse și niciun tren care să fi traversat frontiera din 22 aprilie până în prezent, scrie bani.md.

Fotografiile realizate de reporterul BANI.MD la Fălciu arată o infrastructură care pare mai degrabă abandonată decât pregătită să preia un nou flux de mărfuri sau, în perspectivă, trenuri de pasageri. Rugina acoperă șinele, iar iarba și buruienile au crescut în interiorul căii ferate. Pe unele porțiuni, vegetația ajunge până la nivelul traverselor.

Imaginea contrastează cu așteptările create în primăvară, când trecerea feroviară Cantemir–Fălciu a fost inaugurată la 22 aprilie. De atunci însă, potrivit fotografiilor făcute de la fața locului de către jurnalistul BANI.MD, niciun tren marfar nu a traversat frontiera pe această rută.

Situația este cu atât mai surprinzătoare cu cât Republica Moldova se află chiar acum pe una dintre rutele alternative folosite pentru transportul cerealelor către România. Numai între 17 august și 5 septembrie, potrivit unei analize a economistului Iurie Rija, aproximativ 500 de vagoane încărcate cu grâu, orz și rapiță au circulat pe traseul Volcinețk–Bălți–Ungheni, cu destinația portul Constanța.

Asta înseamnă un flux de 15-20 de vagoane pe zi și un volum estimat la circa 35.000 de tone lunar. În timp ce trenurile cu cereale traversează țara spre România prin Ungheni, legătura Cantemir–Fălciu, care ar putea reprezenta o rută suplimentară peste Prut, rămâne fără trafic.

Fotografiile de la Fălciu spun poate cel mai simplu povestea celor patru luni. Suprafața de rulare a șinelor este brun-roșiatică și nu prezintă aspectul lucios caracteristic unei linii pe care roțile trenurilor circulă frecvent. Vegetația instalată între și în jurul traverselor întărește imaginea unei căi ferate foarte puțin sau deloc utilizate în ultima perioadă.

Și mai îndepărtată pare perspectiva transportului de pasageri. Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, declara anterior că nu există încă un program concret pentru lansarea trenurilor pe direcția Fălciu–Cantemir.

Pentru ca un tren din România să poată ajunge la Cantemir fără transbordarea pasagerilor sau schimbarea boghiurilor, Calea Ferată din Moldova trebuie să construiască un segment de câteva sute de metri de cale ferată îngemănată, care să permită circulația atât pe ecartamentul larg utilizat în Republica Moldova, cât și pe cel european.

„La etapa actuală nu există încă un program. Urmează ca Căile Ferate ale Republicii Moldova să construiască un segment de câteva sute de metri de cale ferată îngemănată, largă și europeană, astfel încât trenul Vaslui–Bârlad–Cantemir să poată circula fără transbordare sau schimbarea ecartamentului”, explica Bolea.

Lucrările ar urma să fie realizate pe parcursul anului 2026, iar abia ulterior ar urma discuții concrete cu partea română pentru introducerea unei curse de pasageri.

„Suntem în discuții cu Căile Ferate din România pentru a iniția această cursă, însă totul depinde de finalizarea acestui proiect”, spunea ministrul.

Între timp, contextul regional face existența unor rute feroviare suplimentare cu atât mai importantă. Atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene au determinat Ucraina să-și diversifice din nou traseele de export. O parte din cereale este împinsă spre Polonia și porturile baltice, iar o altă parte tranzitează Republica Moldova spre România și Constanța.

Analiza lui Iurie Rija arată că actualele coridoare alternative funcționează mult sub capacitatea lor teoretică, însă rolul lor devine crucial atunci când transportul prin porturile ucrainene de la Marea Neagră este perturbat.

În acest tablou, Cantemir–Fălciu ar fi putut reprezenta încă o poartă feroviară dintre Republica Moldova și România. Deocamdată, însă, traficul real și promisiunile oficiale par să circule pe linii diferite.

La Fălciu nu se aud locomotive. Nu sunt garnituri cu cereale și nici trenurile de pasageri despre care vorbesc autoritățile. Sunt șine care traversează șoseaua, dispar printre buruieni și continuă spre Prut.

La peste patru luni de la inaugurare, rugina de pe șine rămâne cel mai vizibil „indicator de trafic” al noii treceri feroviare Cantemir–Fălciu.