Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Ce este „Boala X”, pandemia de 20 de ori mai letală decât Covid-19 pentru care se pregătesc liderii lumii

19 Ian. 2024, 10:32
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea MD
19 Ian. 2024, 10:32 // În Lume //  Realitatea MD

Liderii lumii au venit săptămâna aceasta la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, pentru a discuta Boala X, un presupus virus de 20 de ori mai mortal decât Covid-19. Cu toate că acest virus nu există în acest moment, cercetătorii, oamenii de știință și experții speră să vină cu un plan de acțiune preventiv pentru combaterea unui astfel de virus și să pregătească sistemul de sănătate pentru scenariul în care omenirea va avea de înfruntat o nouă pandemie – o posibilitate ce ar putea deveni realitate mai devreme decât ne imaginăm, potrivit unui specialist.

„Există tulpine de virusuri care au rate ale mortalității foarte mari și care ar putea dezvolta abilitatea de a fi transmise cu eficiență de la om la om”, a spus Dr. Amesh Adalja de la Centrul Johns Hopkins pentru Securitatea Sănătății.

În 2022, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a adunat 300 de oameni de știință care să studieze 25 de familii de virusuri și bacterii și să creeze o listă cu patogeni pe care ei îi consideră foarte periculoși și care ar mai trebui studiați. Pe această listă este inclusă și Boala X, pe care organizația a recunoscut-o în 2018. OMS spune că virusul „reprezintă cunoașterea că o epidemie internațională gravă ar putea fi provocată de un patogen necunoscut”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Directorul-general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus miercuri, 17 ianuarie curent, la Davos că Covid-19 a fost prima noastră „Boală X” și că oamenii de știință și experții învață în continuare din acea experiență. Unde ar putea apărea Boala X Un patogen mortal precum Boala X, care ar putea fi un virus respirator, potrivit lui Adalja, ar putea să se răspândească deja în rândul speciilor de animale, dar nu poate deocamdată să fie transmisă oamenilor, scrie digi24.ro.

„Dacă ne-am descurcat așa de prost cu ceva precum Covid-19, ne putem imagina cât de rău ar fi cu ceva precum un eveniment de nivelul pandemiei din 1918”, a spus Adalja, referindu-se la pandemia de gripă din 1918 care a ucis aproximativ 50 de milioane de oameni.

Ghebreyesus a spus că un sistem de avertizare și un plan pentru infrastructura sanitară, care a fost copleșită de pandemia de Covid-19, ar putea ajuta într-un astfel de scenariu viitor. Sunt necesare fonduri speciale menite să ajute națiunile să treacă prin pandemie, un centru pentru transferul tehnologiei pentru vaccinuri care să ajute națiunile mai sărace să aibă acces mai ușor la vaccinuri și un centru pentru informații legate de pandemii și epidemii care să îmbunătățească monitorizarea la nivel internațional.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.