Ce înseamnă când câinele tău face acest lucru. Animăluțele noastre de companie încearcă să ne transmite anumite prin ceea ce fac, trebuie doar să fim atenți.
Atunci când avem animale de companie, trebuie să fim extrem de atenți la prietenii necuvântători. Nu este suficient să le asigurăm hrana, adăpostul, vizitele la medicul veterinar și plimbările zilnice. Au nevoie de mai mult. Nu se pot exprima verbal, dar transmit mesaje prin ceea ce fac.
Aceștia aleg în majoritatea timpului să ofere semnale sau să facă anumite gesturi pentru a transmite ce au nevoie.
Cât de importantă este poziția în care doarme
Cei care au câini își pot da seama dacă sunt fericiți, îngrijorați, speriați sau dacă au nevoie de mai multă iubire fizică doar din poziția în care dorm.
Un specialist a venit cu mai multe detalii despre limbajul special al necuvântătorilor.
Animalele de companie comunică prin gesturi și priviri. Stăpânii trebuie să fie foarte atenți la modul în care aceștia aleg să doarmă, la felul în care mănâncă sau la cum aleg să își petreacă timpul liber.
Cu siguranță ți s-a întâmplat ca el să se strecoare lângă genunchii tăi atunci când doarme pe o parte. Specialiștii susțin că micuțul este atunci fericit și își lasă responsabilitatea de a avea grijă de casă pe umerii stăpânilor.
Acest lucru se întâmpla des în momentul în care el este pui. Câinii care dorm sub plapumă simt nevoia de o apropiere mai mare de cel care le oferă un acoperiș deasupra capului, motiv pentru care îl vor din ce în ce mai aproape.
Cum își arată afecțiunea prietenul tău blănos
De asemenea, prietenii blănoși care îți iau locul când te ridici de pe scaun sau canapea arată afecțiunea din partea animăluțului. El nu dorește ca cineva să îți ia locul, iar pentru asta protejează zona pe care ai ales-o pentru a fi doar a ta. Până și pozițiile lor se pot traduce rapid.
„Atunci când își aleg pozițiile de somn, animalele noastre de companie caută să mențină și să crească relația de protecție cu noi și nu vor să ne controleze sau să monopolizeze teritoriul”, a spus Peter Neville, expert în comportamentul animalelor.
Înarmați cu hârlețe, găleți cu apă și multă răbdare, zeci de voluntari din centrul și nordul Republicii Moldova au fost, sâmbătă, 14 martie, la Sculeni pentru a planta „Pădurea Unirii”. Acțiunea s-a desfășurat în paralel și pe celălalt mal al Prutului, în România, și face parte din campania „Generația Pădurii – Primăvara 2026”, scrie nordnews.md.
Pentru a planta peste 3,5 hectare cu puieți de frasin și stejar pe terenul satului Sculeni, voluntari de diferite vârste și formații din mai multe raioane au venit să participe la acțiune. Suprafața face parte din cele 3 mii de hectare care urmează să fie împădurite în cadrul acestei campanii de primăvară.
„Acest copac plantat astăzi este de fapt o investiție în viitorul nostru. În viitorul copiilor noștri, să fie mai sănătoși, pentru ca să avem și ploi și aer curat, un mediu plăcut unde ne vom putea plimba sau unde vom putea pune o căprioară sau o văcuță să poată paște o iarbă pe timpul verii pentru că pe câmpie e tot timpul secetă. Le spuneam fetelor că vor veni cu copiii lor și o să le arate că rândul 35 a fost plantat de mama”, a spus un voluntar.
„Avem una dintre cele mai mici rate de împădurire din Europa, doar 11 procnte și sperăm ca în urma realizării programului de împădurire să avem 15 procente”, a declarat un oficial.
„Noi trecem Prutul nu doar cu podul de flori, care este aproape gata dar trecem și cu pădurea. Este o inițiativă foarte frumoasă. Eu îmi aduc copiii de fiecare dată când este o astfel de inițiativă, „Generația Pădurii”, pentru că vorbim despre viitorul nostru”, a spus un participant la acțiune.
Directorul Agenției Moldsilva, Nicolae Munteanu, a plantat și el câțiva copaci. Acesta spune că până la 13 mii din cei 16 mii de puieți ar urma să se prindă. Dacă vor fi îngrijiți corespunzător, în 70 de ani aici ar putea crește o pădure matură de foioase pe malul Prutului. Proiectul are și o valoare simbolică, fiind dedicat relațiilor dintre cele două state de pe malurile râului. O inițiativă similară de împădurire a avut loc, acum opt ani.
„Având în istoric pădurea centenar care a avut loc în anul 2018, mai jos pe cursul Prutului, la Leușeni și Huși, am vrut să avem o continuitate și ca tradițiile noastre să treacă Prutul și ca tradițiile dumneavoastră să treacă la noi”, a declarat Nicolae Munteanu, directorul Agenției Moldsilva.
La acțiunea de împădurire din această primăvară, în Republica Moldova, au participat ministrul Mediului de la Chișinău, dar și omologul său de la București. Aceștia au sădit puieți pe ambele maluri ale Prutului, contribuind simbolic la extinderea suprafeței forestiere. Un gest simplu, dar cu un mesaj clar: natura nu are granițe.
„De fiecare dată când avem acțiuni împreună, tot timpul reușim să mai luăm câte o idee bună unii de la alții și să îmbunătățim lucrurile. Dacă nu este asta dovada că se pot face lucrurile mult mai bine împreună nu știu ce poate să fie”, a afirmat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor din România.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a explicat de ce la Sculeni au fost plantați stejar și frasin. Totodată, el a precizat că obiectivul campaniei de împădurire este plantarea a peste 145 de mii de mlădițe de material săditor.
„Noi stabilim sau selectăm speciile în funcție de teren. Trebuie să ținem cont foarte mult de calitatea terenului, pentru că de cele mai multe ori, nu cele mai bune terenuri sunt transmise pentru împădurire”, a declarat Gheorghe Hajder, ministrul Mediului al Republicii Moldova.
O mână de ajutor a venit și din partea inginerilor silvici din România. Printre ei s-a numărat și Mihai Gașparean, venit din județul Suceava, una dintre cele mai împădurite regiuni ale României. Suprafața forestieră a acestui județ este mai mare cu 15 la sută decât cea a întregii Republici Moldova, care constituie aproape 440 de mii de hectare.
„Pădurea nu are granițe, nimic nu poate separa mediul. Ceea ce se întâmplă de o parte a Prutului, dacă vorbim de pădure, influențează și partea astălaltă și reciproc. Cred că natura nu are granițe și dacă respectăm natura, trebuie să o respectăm cu toții”, a afirmat Mihai Gașpareanu, inspector-șef, Garda Forestieră Suceava.
Obiectivul campaniei „Primăvara 2026” este împădurirea a 3 mii de hectare, iar până la sfârșitul anului urmează să fie plantate 7 mii de hectare. În prezent, Republica Moldova are doar 11% din teritoriu acoperit cu păduri, în timp ce media Uniunii Europene este de peste trei ori mai mare.
