Centrul Național de Management al Crizelor evită să răspundă concret la întrebările despre ce se va întâmpla dacă situația de pe Nistru și Prut se agravează. Grupul de presă Realitatea a întrebat care sunt localitățile cele mai expuse, ce rezerve de apă au fost pregătite și la ce nivel al râurilor ar putea fi introduse restricții, instituția, însă, ne-a transmis că situația este monitorizată și că există „praguri operaționale”, fără să spună însă care sunt acestea.

În răspunsul oferit , CNMC recunoaște că debitele scăzute ale Nistrului și Prutului reprezintă un factor de risc. Instituția spune că autoritățile lucrează preventiv pentru ca acesta să nu se transforme în întreruperi ale alimentării cu apă și că sunt pregătite mai multe scenarii pentru cazul în care debitele vor rămâne mici o perioadă mai lungă.

„O atenție sporită este acordată sistemelor care depind direct de captările din Nistru și Prut. Gradul de vulnerabilitate diferă însă în funcție de tipul captării, nivelul apei și capacitățile tehnice ale fiecărui operator”, se arată în răspunsul transmis.

Am întrebat concret care sunt zonele sau localitățile cele mai vulnerabile. CNMC nu le-a indicat, precizând doar că, împreună cu autoritățile locale și operatorii, sunt evaluate necesitățile și sursele alternative de apă.

Nici în privința unui nivel critic al apei nu am primit o cifră. Instituția spune că există „praguri operaționale”, dar că deciziile nu depind de o singură cotă a apei.

„Sunt analizate concomitent evoluția debitelor, prognozele de aport, situația captărilor și posibilitățile tehnice de intervenție”, precizează CNMC.

În răspunsul expediat, CNMC a mai menționat că eventualele restricții ar fi o măsură de ultimă instanță și ar fi aplicate gradual și temporar. Instituția nu a precizat însă, în răspunsul oferit presei, care este pragul la care s-ar ajunge la această măsură și nici care localități ar fi primele vizate.

Între timp, situația hidrologică rămâne una complicată. Republica Moldova se află din 26 septembrie în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru 60 de zile, iar scăderea nivelului apei pune presiune inclusiv pe sistemele de alimentare cu apă.

Pentru Chișinău, una dintre zonele vulnerabile este stația de captare de la Coșernița. Nivelul scăzut al Nistrului creează probleme tehnice pentru captarea apei, iar autoritățile au trimis pompe suplimentare către „Apă-Canal Chișinău” pentru a menține alimentarea.

Situația este complicată și de evoluția din amonte. Ucraina a anunțat recent că nu mai poate asigura debitul minim garantat anterior, în condițiile în care nivelul lacului de acumulare Novodnistrovsk a scăzut cu peste 10 metri.

Și pe Prut nivelul apei este alarmant. Lacul de acumulare Costești-Stânca a pierdut aproximativ 1,28 metri într-o singură lună, iar autoritățile au redus debitul eliberat din acumulare pentru a păstra rezerva de apă. Prutul este o sursă importantă pentru raioanele Glodeni, Fălești, Ungheni, Leova, Cahul și Cantemir.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alimentare cu apa #CNMC #Stare de urgență hidrologică

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.