Pentru un stat mic cum e Republica Moldova opțiunile de securitate sunt, în realitate, limitate. Într-un context internațional marcat de revenirea competiției geopolitice și de contestarea regulilor care au structurat ordinea globală după Războiul Rece, această dilemă devine tot mai presantă.

Invazia Rusiei în Ucraina a arătat cum războiul rămâne un instrument al politicii internaționale, iar statele mici din proximitatea conflictului sunt din nou expuse unor riscuri directe de securitate. Această realitate globală se traduce concret pentru state precum Republica Moldova, care resimt direct impactul tensiunilor regionale și al presiunilor marilor puteri.

Vulnerabilități interne și turbulențe externe 

Ca stat mic și actor minor în sistemul internațional, Moldova se confruntă cu un set complex de vulnerabilități interne și externe.

Multe dintre acestea sunt specifice spațiului post-sovietic: prezența trupelor ruse pe teritoriul său, existența regiunii separatiste transnistrene, autonomii utilizate uneori ca instrumente de presiune politică, precum și dispute identitare alimentate inclusiv de narativele moldovenismului sovietic, exploatate în războiul informațional al Rusiei. Aici se adaugă și un nivel relativ scăzut de coeziune societală.

Aceste fragilități interne se suprapun însă peste turbulențele majore ale sistemului internațional. Lumea traversează o perioadă de reconfigurare geopolitică marcată de revizionism, conflicte regionale și perturbări economice – de la lanțurile de aprovizionare până la piețele energetice.

Într-un asemenea context, identificarea unor soluții viabile de securitate devine o preocupare constantă pentru autorități.

Marile puteri și modele alternative 

Globalizarea este tot mai criticată pentru costurile sociale, iar instituțiile internaționale și democrațiile liberale se confruntă cu presiuni din partea unor actori care promovează viziuni revizioniste. În acest peisaj tensionat, Statele Unite rămân un actor central, însă discursul lor strategic s-a orientat spre o competiție mai clară între marile puteri, combinând abordări realiste cu tendințe unilaterale care pun în discuție viitorul sistemului multilateral.

China propune, la rândul său, un model alternativ de organizare politică și socială. În această viziune, stabilitatea, prosperitatea și ordinea sunt garantate de un leadership autoritar capabil să livreze rezultate economice și securitate. Contractul social implicit presupune renunțarea la o parte din libertățile individuale în schimbul stabilității și dezvoltării economice.

Pentru Republica Moldova, însă, Rusia rămâne principalul actor revizionist cu impact direct asupra securității sale. Moscova promovează o politică de forță menită să reafirme influența în spațiul post-sovietic și să consolideze poziția sa în arhitectura de securitate regională. Instrumentele utilizate includ presiuni politice, propagandă, ingerințe în procesele politice interne și invocarea protejării comunităților rusofone ca justificare pentru influență sau intervenții externe.

În acest peisaj geopolitic, Uniunea Europeană rămâne unul dintre principalii susținători ai ordinii internaționale bazate pe reguli, democrație și cooperare economică.

Rezultatul este o lume aflată între două tendințe simultane: pe de o parte, menținerea sistemului internațional bazat pe reguli, iar pe de altă parte, presiunile revizioniste ale actorilor care încearcă să îl redefinească. Evoluțiile tehnologice amplifică această dinamică, devenind atât multiplicatori ai avantajelor strategice, cât și surse noi de vulnerabilități. Pentru statele mici, aceste transformări creează un mediu de securitate tot mai imprevizibil.

Opțiuni de strategii pentru R. Moldova 

În acest context, războiul a revenit ca instrument de politică externă, iar statele mici sunt din nou expuse unor riscuri directe. Pentru Republica Moldova, una dintre cele mai grave amenințări este posibilitatea extinderii conflictului din Ucraina și apropierea trupelor ruse de frontierele sale. La aceasta se adaugă riscuri asociate conflictului convențional de intensitate redusă, precum incidentele provocate de drone sau alte efecte colaterale ale războiului din proximitate.

Pe lângă aceste amenințări directe, spectrul riscurilor hibride este foarte larg și include operațiuni de spionaj, subversiune politică, cumpărare de voturi, ingerințe în procesele democratice, presiuni asupra infrastructurii critice sau manipularea lanțurilor de aprovizionare.
Războiul informațional și cognitiv rămâne una dintre principalele metode prin care Moscova încearcă să influențeze societatea moldovenească, exploatând clivajele identitare și menținând diviziunea societală.

În fața acestor provocări, Republica Moldova are un număr limitat de opțiuni strategice pentru a-și consolida securitatea.

Prima ar fi o abordare bazată pe autosuficiență. În practică însă, pentru un stat mic, această opțiune este dificil de realizat, având în vedere resursele limitate și capacitățile reduse de descurajare militară.

O altă variantă este plasarea în siajul unei mari puteri, în schimbul unor garanții de securitate. Această opțiune implică însă o relație profund asimetrică, care poate genera atât protecție, cât și dependență sau subordonare politică.

O a treia opțiune este integrarea într-un sistem multilateral de securitate, bazat pe alianțe și cooperare între state. Modelul reprezentat de Uniunea Europeană și NATO oferă un cadru în care statele membre sau partenere împart costurile și responsabilitățile.

În fine, există și varianta apropierii strategice de un „frate mai mare”, în cazul Republicii Moldova fiind vorba despre România. În acest scenariu, sprijinul ar deriva nu doar din calcule geopolitice, ci și din legături istorice, culturale și politice, care pot facilita solidaritatea și cooperarea.

Indiferent de opțiunea aleasă, deciziile privind securitatea nu pot fi improvizate, ci trebuie pregătite în timp, evaluate realist și susținute de o majoritate politică și societală clară.

Autor: Echipa PISA 

Găsiți acest material integral, precum și alte subiecte similare, în revista Security Nexus. 

Security Nexus este o revistă trimestrială de analiză strategică și politici de securitate, lansată de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA). Aceasta are ca misiune să ofere informații riguroase și analize strategice de înaltă calitate în domeniul securității și să stimuleze dezbateri informate, bazate pe date, expertiză și înțelegerea contextului strategic.