Tu știi ce să mănânci seara, dacă vrei să slebești? Ei bine, în timpul noptii corpul tau arde calorii, chiar daca nu faci niciun fel de miscare. Numai simplul fapt ca respiri inseamna un consum de energie, ceea ce implica si pierderea unor calorii. Ca sa arzi insa eficient calorii noaptea, este esential sa tii cont si de alegerile alimentare pe care le faci ziua!

Numarul de calorii pe care il arzi noaptea este destul de mic, iar procentul exact depinde de mai multi factori: greutatea pe care o ai, nivelul de activitate fizica pe care il faci zilnic, tipul de metabolism (mai rapid sau mai lent), timpul pe care il dormi si chiar si temperatura din dormitor.

Femeile active si cele care dorm mai mult au sanse mai mari sa arda mai multe calorii pe timpul noptii

In functie de numarul de kilograme si de numarul de ore dormite pe noapte, se face un calcul. Potrivit site-ului de sanatate livestrong.com, o femeie care cantareste 55 de kilograme arde in jur de 51 de calorii intr-o ora de somn, iar in opt ore, 408 calorii. Cu cat greutatea este mai mare, cu atat se pierd mai multe calorii in timpul somnului.

Numarul de calorii de care te poti debarasa noaptea depinde foarte mult si de alegerile alimentare pe care le faci.

Nu te duce la culcare cu stomacul gol

Cand ti-e foame si nu mananci, metabolismul tau incetineste pentru a conserva caloriile si energia. Iar daca te culci cu stomacul gol, este posibil sa arzi foarte putine calorii. Daca ai luat cina inainte de ora 20.00 si ti s-a facut foame intre timp, poti manca o gustare pana te culci. Ai grija insa sa fie una sanatoasa: un fruct, lapte cu cereale integrale, nuci si seminte.

Un bol de cereale

Vorbim despre cereale integrale, un fel de carbohidrați complecși ( fulgi de ovăz sau fulgi de porumb sau tărâțe), care sunt ușor de digerat și au puține calorii pentru o porție. Se toarrnă într-un pic de lapte, pentru un supliment de triptofan și proteine.

Iaurt grecesc

Cu un aport mic de calorii, veți obține efectul de relaxare oferit de triptofanul din produsele lactate, precum și aportul de proteine satisfăcător. În plus, iaurtul poate ajuta la calmarea stomacului, asa încât este puțin probabil să vă treziți cu arsuri la stomac sau indigestie, beneficiind în schimb de un somn odihnitor.

Baby carrots

Super-hrănitori, tipii ăștia portocalii, mici și crocanți, vă vor umple stomacul destul de mult, astfel încât să ațipiți liniștiți.

O banană

Nu numai că acestea sunt pline de fibre, care conferă sațietate și triptofan care relaxează, dar sunt gustarea perfectă de seară, dacă ați curățat deja bucătăria dumneavoastră. Nu va lăsa în urmă vase sau ustensile de spălat!

Un măr cu o lingură de unt de arahide

Merele au o mulțime de fibre iar proteina din arahide sau untul de migdale, de asemenea, vă satură fără a vă simți greu la stomac.

Două felii de carne de curcan

Curcanul este plin de triptofan, care induce somnul, are conținut scăzut de grăsimi și conține proteine de înaltă calitate. Câteva felii nu vă vor aduce mai mult de 400 de kj.

#alimentatie corecta #alimente

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.