Ce faci după ora 17:00 poate influența direct sănătatea inimii tale, mai ales dacă ai colesterolul ridicat. Colesterolul este o substanță necesară organismului, dar atunci când se acumulează în exces, poate bloca vasele de sânge și crește semnificativ riscul de infarct sau accident vascular cerebral.

1. Gustările de seară între foame reală și mâncat emoțional

Gustările consumate târziu pot duce la un aport mai mare de calorii, scrie adevarul.ro, grăsimi saturate și zaharuri adăugate. Jennifer O’Donnell-Giles, specialist în nutriție, explică faptul că gustările nocturne sunt adesea alimente procesate, bogate în grăsimi și zahăr, care pot crește nivelul colesterolului LDL („colesterolul rău”).

Dacă observi că ai tendința de a exagera cu gustările seara, analizează mai întâi ce și cât mănânci în timpul zilei. Mesele dezechilibrate pot lăsa în urmă o senzație persistentă de foame. Asigură-te că fiecare masă include o combinație de carbohidrați cu fibre, grăsimi sănătoase și proteine slabe – cheia sațietății de durată.

Gustatul pe fond emoțional este, de asemenea, frecvent, mai ales seara – fie că e vorba de stres, anxietate sau plictiseală. „Este important să îți dai seama dacă îți este cu adevărat foame sau dacă mănânci doar din obișnuință ori pentru a gestiona emoțiile”, subliniază O’Donnell-Giles. Dacă alegi totuși să iei o gustare, folosește acest moment pentru a-ți sprijini sănătatea cardiovasculară.

2. Săritul peste ora obișnuită de culcare duce și la senzația de foame la ore târzii

Menținerea unui program regulat de somn nu este importantă doar pentru copii, ci și pentru adulți. Un program neregulat poate perturba ritmul circadian, afectând astfel calitatea somnului. Aceasta, la rândul său, poate influența negativ nivelul colesterolului.

„Somnul are un impact asupra colesterolului mai mare decât își imaginează majoritatea oamenilor”, spune Jennifer O’Donnell-Giles, subliniind că somnul insuficient sau neregulat poate crește colesterolul LDL („rău”) și poate scădea colesterolul HDL („bun”). Lipsa somnului adecvat poate duce, de asemenea, la creșterea nivelului de cortizol și la inflamare, ambele având efecte negative asupra colesterolului.

Pentru a combate aceste efecte, stabilește-ți o oră de culcare care să se potrivească programului tău și încearcă să dormi cel puțin șapte ore pe noapte. Pentru un somn de calitate, evită folosirea ecranelor cu câteva ore înainte de culcare și mesele copioase aproape de ora de somn.

3. Consumul de alcool – momentul și tipul băuturii influențează colesterolul

Reducerea consumului de alcool poate aduce beneficii sănătății tale, inclusiv nivelului colesterolului. Însă, dacă alegi să bei, este important să știi că atât momentul, cât și tipul băuturii alcoolice pot influența modul în care îți gestionezi colesterolul.

Consumul de alcool seara, mai ales cu câteva ore înainte de culcare, te poate ajuta să adormi mai repede, însă calitatea somnului poate avea de suferit. Știm că somnul de slabă calitate, repetat în timp, crește inflamațiile și nivelul cortizolului, ceea ce afectează negativ colesterolul. Deși nu există un moment „ideal” al zilei pentru consumul de alcool care să elimine complet aceste efecte negative asupra sănătății, consumul de alcool noaptea târziu poate fi deosebit de dăunător pentru colesterol, din mai multe motive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ca alternativă, încearcă să bei un mocktail (cocktail fără alcool) sau apă infuzată cu fructe ca băutură specială, în locul alcoolului. Chiar și această schimbare, făcută câteva seri pe săptămână, poate îmbunătăți calitatea somnului și reduce aportul total de calorii, mai ales dacă optezi pentru băuturi cu conținut scăzut sau fără zahăr adăugat.

4. Consumul de alimente bogate în grăsimi saturate și zaharuri adăugate, redus sau eliminat

În general, este recomandat să limitezi consumul excesiv de grăsimi saturate și zaharuri adăugate, mai ales dacă vrei să ai grijă de sănătatea inimii. Consumul acestor alimente, în special spre sfârșitul zilei, poate duce la un aport neintenționat de calorii, grăsimi saturate și zahăr.

„Din păcate, cele mai frecvente gustări după cină pe care le aleg oamenii sunt chipsuri sau dulciuri, care adesea conțin cantități mari de grăsimi saturate”, explică Amy Woodman. Studiile arată că mâncatul târziu noaptea crește consumul caloric și este asociat cu o dietă de calitate scăzută.

Dacă ai colesterolul mărit, cel mai bine este să eviți alimentele prăjite, mesele grele și bogate în grăsimi, deserturile dulci, carbohidrații procesați și gustatul „pe sărite”, recomandă Jennifer O’Donnell-Giles: „Concentrează-te în schimb pe cine echilibrate, preparate din alimente integrale, bogate în fibre, proteine slabe și grăsimi sănătoase”.

#colesterol #expert #mancare #sfaturi

Armata iraniană oferă o recompensă de aproape 30.000 de dolari pentru fiecare soldat american ucis sau capturat, relatează portalul de ştiri Avash, citat, duminică, de dpa și Agerpres. Potrivit relatării, femeile care capturează sau ucid soldaţi americani vor primi dublul sumei, scrie antena3.ro.

Recompensa ar fi oferită de Amir Hatami, comandantul şef al armatei iraniene.

În ultimele săptămâni, ambele părţi au încălcat în mod repetat un acord-cadru din 17 iunie, care prevedea încetarea definitivă a războiului pe toate fronturile.

Iranul nu a decis încă dacă va relua negocierile cu SUA după expirarea unui armistiţiu de 60 de zile, a spus ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi. El a acuzat Statele Unite că au încălcat acordul prin reluarea ostilităţilor.

În declarații pentru agenția de știri ISNA, Araghchi a declarat că, pentru că Statele Unite au încălcat un memorandum de înţelegere convenit în urmă cu aproximativ două luni şi au reluat luptele, nu a existat niciun armistiţiu care să poată fi prelungit în prezent.

Pakistanul şi Qatarul, mediatorii conflictului, rămân în contact cu Iranul, a confirmat șeful diplomației iraniene, dar a precizat că această comunicare nu înseamnă că au loc negocieri active.

Acordul SUA-Iran nu a durat mult

Reprezentanţi ai SUA şi Iranului au convenit asupra unui acord-cadru la mijlocul lunii iunie.

Înțelegerea avea scopul de a asigura o perioadă de negocieri de 60 de zile, redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz şi asigurarea premiselor pentru o soluţionare durabilă a conflictului.

Cu toate acestea, luptele au continuat în timpul acordului, ambele părţi lansând atacuri puternice.

După bombardamente asupra unor nave în Strâmtoarea Ormuz atribuite Iranului, armata americană a reluat, de asemenea, blocada porturilor iraniene, în efortul de a împiedica regimul să obţină venituri din exporturile de petrol.