Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), l-a propus pe actualul ministru al Finanțelor, Petru Rotaru, pentru funcția de viceguvernator al instituției. Rotaru și-a anunțat demisia din funcția de ministru printr-o postare pe Facebook. Investirea sa în noua funcție va avea loc după aprobarea candidaturii de către Parlament.

În noua sa poziție, potrivit bani.md, Rotaru va avea un salariu lunar de peste 160 de mii de lei, în contrast cu aproape 45 de mii de lei, cât câștiga ca ministru al Finanțelor.

În declarația sa de venit pentru anul 2023, Rotaru a raportat un salariu de 126,8 mii de lei pentru trei luni din acel an, având în vedere că a fost numit ministru la 27 septembrie 2023. Tot în 2023, Rotaru a declarat venituri de 333 de mii de lei de la Serviciul Fiscal, unde a ocupat funcția de șef.

Soția lui Petru Rotaru deține două terenuri cu o suprafață de 0,2 hectare fiecare, valoarea acestora fiind de 50 de mii de lei fiecare. Familia Rotaru locuiește într-o casă de 117 metri pătrați, evaluată la 1,5 milioane de lei, și deține o Skoda Octavia din 2018, care valorează 120 de mii de lei. Rotaru a explicat prețul redus al mașinii prin defectele cutiei de viteze și ale motorului.

De asemenea, Petru Rotaru are două credite bancare la MAIB: unul de 100 de mii de lei, scadent în 2021, cu o rată de 14%, și altul de 1,4 milioane de lei, scadent în 2038, cu o rată de 10%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Menționăm că în data de 25 iulie curent, premierul Dorin Recean a anunțat că Ministerul Finanțelor rămâne fără conducere. Petru Rotaru intenționează să treacă la Banca Națională a Moldovei, în funcția de viceguvernator.

Demisie răsunătoare în Guvernul Recean. Șeful de la Finanțe pleacă din funcție

#BNM #Ministerul Finantelor #Petru Rotaru #viceguvernator

Odată cu apropierea sezonului rece, crește cererea pentru lemnul de foc, iar prețurile diferă în funcție de întreprinderea silvică și categoria lemnului. În unele cazuri, un metru ster de lemn moale costă peste 1.000 de lei, iar lemnul tare ajunge până la 1.630 de lei, potrivit datelor prezentate de autorități.

Prețurile sunt medii și au caracter orientativ, astfel că pot varia în funcție de sortimentul lemnului și de condițiile de comercializare. La ÎS Bălți, un metru ster de lemn moale costă 540 de lei, iar cel tare – 1.080 de lei, în timp ce la ÎS Călărași prețurile sunt de 580 și 980 de lei.

La ÎS Chișinău, lemnul moale se comercializează cu 594 de lei/m ster, iar cel tare – cu 1.080 de lei. La ÎS Comrat, prețurile sunt de 786 și 1.150 de lei, iar la ÎS Edineț – de 650 și 1.100 de lei pentru lemnul moale și, respectiv, tare.

La ÎS Glodeni, un metru ster costă 670 de lei pentru lemnul moale și 1.150 de lei pentru cel tare. La ÎS Hîncești-Silva, prețurile ajung la 1.111 și 1.342 de lei, iar la ÎS Iargara – la 704 și 1.265 de lei.

La ÎS Nisporeni-Silva, lemnul moale costă în medie 1.143 de lei/m ster, iar cel tare – 1.357 de lei. La ÎS Silva-Sud Cahul, prețurile sunt de 445 și 1.064 de lei, iar la ÎS Soroca – de 550 și 1.080 de lei.

La ÎS Telenești, lemnul moale se vinde cu 570 de lei/m ster, iar cel tare – cu 1.134 de lei. La ÎS Tighina, prețurile sunt de 977 și 1.630 de lei, în timp ce la ÎS Cimișlia acestea ajung la 756 și 1.296 de lei.

La ÎS Sil-Răzeni, un metru ster de lemn moale costă 475 de lei, iar cel tare – 950 de lei. La ÎS Strășeni, prețurile sunt de 690 și 1.020 de lei, iar la ÎS Orhei – de 600 și 1.000 de lei.

La ÎS „Silva-Centru” Ungheni, lemnul moale costă 800 de lei/m ster, iar cel tare – 1.350 de lei. La ÎS Șoldănești, prețurile sunt de 570 și 960 de lei.

Și în rezervațiile naturale prețurile diferă. La „Codrii”, un metru ster de lemn moale costă 630 de lei, iar cel tare – 1.030 de lei. La „Pădurea Domnească”, prețurile sunt de 600 și 980 de lei, iar la „Plaiul Fagului” – de 600 și 1.000 de lei. La „Prutul de Jos” este indicat un preț de 555 de lei/m ster pentru lemnul moale.

Autoritățile precizează că lemnul procurat fără acte nu oferă garanția unei proveniențe legale, iar cumpărarea din surse neautorizate favorizează circuitul ilegal al masei lemnoase.

Ministerul Mediului îndeamnă cetățenii să cumpere lemn doar din surse autorizate și să solicite documente fiscale. Înainte de achiziție, cumpărătorii sunt îndemnați să verifice proveniența lemnului și prețul oficial de vânzare, iar factura sau bonul fiscal să fie păstrate pentru a confirma cumpărarea.

De asemenea, în perioada următoare, verificările la nivel național vor fi intensificate. Acestea vor viza zonele de tăiere, transportul masei lemnoase, proveniența acesteia și documentele care însoțesc comercializarea, inclusiv în cazul lemnului livrat către gospodării.

Cetățenii care au suspiciuni privind tăierea, transportul sau comercializarea ilegală a lemnului sunt îndemnați să sesizeze Inspectoratul pentru Protecția Mediului sau Poliția.