În contextul închiderii spațiului aerian al Republicii Moldova în perioada summitului Comunității Politice Europene, străinii care vor avea refuz de intrare în țară vor fi găzduiți la un centru temporar de plasament. Acesta se află în subordinea Inspectoratului General pentru Migrație.

Așadar, cetățenii altor state, cărora nu le-a fost permisă intrarea în Republica Moldova din anumite motive, dar nu pot lua zborul în țara de pornit din cauza închiderii spațiului aerian, vor fi transferați și plasați la Centrul de cazare provizoriu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Transportarea persoanelor către Centru va fi asigurată de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Cheltuielile pentru hrană și asistență medicală, suportate de către Centru, vor fi asigurate de către Inspectoratul General pentru Migrație, cu excepția cazurilor în care persoanele au interdicție de intrare în Republica Moldova.

Cheltuielile de cazare pentru aceste persoane vor fi suportate de operatorul aerian care le-a asigurat transportul. Termenul de cazare în Centru a străinilor cărora li s-a refuzat intrarea în Republica Moldova prin punctul de trecere a frontierei de stat Aeroportul Internațional Chișinău, nu va depăși 72 de ore.

Toate zborurile aeronavelor civile vor fi interzise pe întreg spațiul aerian al Republicii Moldova, de pe 1 iunie, ora 00:00, până pe 2 iunie, ora 7:00.

#Inspectoratul de Migrație #interdictie #Moldova #străini #summit 2023

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.