Ce se întâmplă în corpul tău dacă mergi zilnic pe jos, timp de 30 de minute. Mersul pe jos, în aer liber, oferă beneficii clare când vine vorba de starea psihică a persoanei, tonusul sistemului muscular, sănătatea sistemului osteoarticular și sănătatea inimii, scrie Capital.ro.

Un studiu din 2022 constata că persoanele care merg pe jos săptămânal 8.000 sau mai mult au cu 14,9% mai puține șanse de a muri, în comparație cu cei care duc un stil de viață sedentar.

Mersul pe jos este o formă simplă și accesibilă de exercițiu, care oferă aduce o serie de beneficii organismului. Iată câteva dintre avantajele importante, prezentate de Boxrox.com.

Gestionarea greutății

Mersul pe jos vă poate ajuta să mențineți o greutate sănătoasă sau să pierdeți kilograme prin arderea caloriilor. Intensitatea și durata plimbărilor pot influența numărul de calorii arse. Sănătatea cardiovasculară: Mersul regulat pe jos poate îmbunătăți starea cardiovasculară prin întărirea inimii, scăderea tensiunii arteriale și îmbunătățirea circulației. Reduce riscul unor boli de inima, riscul de accident vascular cerebral și alte afecțiuni cardiovasculare.

Bunăstare mintală

S-a demonstrat că mersul pe jos are efecte pozitive asupra sănătății mintale. Poate ajuta la reducerea simptomelor de anxietate și depresie, poate îmbunătăți starea de spirit, crește stima de sine și promovează un somn mai bun.

Sănătatea oaselor și a articulațiilor

Mersul pe jos este un exercițiu care ajută la îmbunătățirea densității și rezistenței osoase, reducând riscul de osteoporoză. De asemenea, menține articulațiile mobile, lubrifiate și poate atenua rigiditatea și durerea articulațiilor

Digestie mai bună

Ajută la digestie prin stimularea mușchilor abdomenului și intestinelor, promovând o mișcare mai bună a alimentelor prin sistemul digestiv. Poate ajuta la reducerea riscului de constipație și la îmbunătățirea sănătății intestinale

Funcție imunitară îmbunătățită

Exercițiile regulate, de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos, pot întări sistemul imunitar, păzindu-vă de boli și infecții comune

Gestionarea diabetului

Mersul pe jos poate ajuta la gestionarea nivelului de zahăr din sânge, la îmbunătățirea sensibilității la insulină și la reducerea riscului de a dezvolta diabet de tip 2

Niveluri crescute de energie

Poate crește nivelul de energie prin creșterea fluxului de oxigen în corp, îmbunătățește sistemul cardiovascular și eliberează endorfine.

Funcție cognitivă îmbunătățită

Mersul pe jos a fost asociat cu o funcție cognitivă și o memorie mai bune. Poate îmbunătăți sănătatea creierului și poate reduce riscul de declin cognitiv și de boli legate de vârstă, cum ar fi demența.

Longevitatea

Studiile au arătat că mersul pe jos, în mod constant, este asociat cu o durată de viață mai lungă. Contribuie la sănătatea generală și reduce riscul de boli cronice, crescând speranța de viață. Este esențial să mențineți o rutină consecventă a mersului pe jos și să creșteți, treptat, intensitatea și durata pentru a spori beneficiile pentru sănătate. Unele cercetări arată că pentru fiecare 1.000 de pași zilnici pe care îi facem, putem scădea tensiunea arterială sistolică cu 0,45 puncte. Asta înseamnă că, dacă facem 10.000 de pași, tensiunea arterială poate fi cu 2,25 puncte mai mică decât a unei persoane care face doar 5.000 de pași zilnic.

Unul dintre cele mai citate studii, publicat în The New England Journal of Medicine, a constatat că cei care au mers zilnic pe jos, pentru a respecta regulile de activitate fizică, au avut un risc cu 30% mai mic de evenimente cardiovasculare (cum ar fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alergat #beneficii #mers #sanatate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.