Federația „Solidaritatea Sanitară” din România, care reprezintă interesele medicilor, a anunțat calendarul protestelor, greva generală fiind stabilită în 27 iulie, scrie presa de peste Prut.

„Acţiunile de protest aflate în desfăşurare vor fi continuate şi accentuate. La ora actuală Federaţia „Solidaritatea Sanitară” are în plină desfăşurare protestul numit Demisia din contractele de gărzi suplimentare (CIM-urile cu timp parţial, aferente gărzilor suplimentare normei de bază), la care au aderat până în acest moment 1.128 de medici”, se menţionează într-un comunicat de presă transmis de federația sindicală.

Conform sursei citate, această acţiune îşi arată deja primele rezultate, mai multe spitale mari anunţând că nu vor putea acoperi gărzile din cauza acestei forme de protest. Astfel, în 29 iunie 2023 are loc lansarea unui protest inovativ şi transmiterea solicitărilor de încheiere a Acordului şi Procedurii pentru grevă, iar în 6 iulie 2023 pichetarea unităţilor sanitare din ţară.

Totodată, 12 iulie 2023 va fi organizat un nou miting naţional al angajaţilor din Sănătate în Piaţa Victoriei, în 19 iulie 2023 va avea loc greva de avertisment, iar în 27 iulie 2023 greva generală. În cadrul procedurii desfăşurate pentru a decide declanşarea grevei, Consiliul de Coordonare al Federaţiei „Solidaritate Sanitară” a constatat că nu toţi angajaţii care au semnat pentru grevă au făcut acest lucru utilizând formularele organizaţiei, această situaţie riscând să ridice suspiciuni privind legalitatea declanşării grevei.

„Situaţia a fost determinată de faptul că a doua federaţie reprezentativă a început strângerea semnăturilor pentru grevă înaintea Federaţiei „Solidaritatea Sanitară”, o bună parte dintre angajaţi fiind convinşi ca au semnat deja pentru grevă în cadrul acţiunii noastre, deşi au făcut acest lucru pe alte formulare.

„În unele cazuri angajaţii ne-au trimis semnăturile date pentru grevă pe formularele acelei federaţii. În condiţiile în care cea de-a doua federaţie reprezentativă din Sănătate nu se află în conflict colectiv de muncă (nu intenţionează declanşarea unei greve), Consiliul de Coordonare a decis că acordul pentru grevă riscă să fie considerat ca fiind viciat deoarece este dat altei organizaţii, neputând fi luate în considerare acele semnături”, se precizează în comunicat.

De asemenea, Consiliul de Coordonare al FSSR a constatat existenţa solicitărilor de la multe unităţi pentru a prelungi perioada de culegere a semnăturilor, motivată de intenţia de a corecta această situaţie. Adiţional, Consiliul de Coordonare al FSSR a constatat că între momentul în care a stabilit şi publicat primul program de proteste şi cel de desfăşurare a lor a intervenit modificarea legii dialogului social, fiind necesară actualizarea procedurilor privind desfăşurarea grevei.

„În acest sens, a fost elaborat proiectul unui model de Acord privind Procedura de desfăşurare a grevei, care trebuie încheiat atât la nivelul Ministerului Sănătăţii cât şi la nivelul unităţilor. Stabilirea unei proceduri de desfăşurare a grevei este obligatorie din punctul de vedere al interesului Federaţii „Solidaritatea Sanitară” pentru protecţia pacienţilor şi pentru a asigura participarea la grevă a angajaţilor din sănătate în condiţii legale”, se mai spune în comunicat.

În consecinţă, Consiliul de Coordonare al Federaţiei „Solidaritate Sanitară” a decis reprogramarea perioadei de declanşare a grevei naţionale conform noului calendar, decizia privind greva urmând să fie luată ulterior, cu respectarea termenelor legale Acţiunile de protest aflate în curs de desfăşurare şi cele care urmează să fie declanşate au ca scop determinarea guvernanţilor să onoreze solicitările şi aşteptările angajaţilor din sectorul public de sănătate, în forma exprimată în Decalogului revendicărilor Federaţiei „Solidaritatea Sanitară”.

#greva #medici #Romania

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.