Criză de funcționari publici la Judecătoria Chișinău. În prezent, 97 de posturi pentru funcționarii publici sunt vacante, se arată într-o declarație publică, adresată președintelui țării, prim-ministrului, ministrului Justiției, dar și membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), semnată de Livia Mitrofan, președintele interimar al Judecătoriei Chișinău.

Potrivit declarației, în anul 2023, 44 de funcționari publici au depus cereri de demisie, iar „principalul motiv este nivelul de salarizarea a funcționarilor publici în instanțele de judecată din Republica Moldova”.

„Onorați membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, Mult stimată doamnă Președinte a RM, D-nule Prim-Ministru, Stimată doamnă Ministră, prin prezenta vă aducem la cunoștința DVS că la moment în Judecătoria Chișinău a fost anunțat un nou concurs pentru ocuparea funcțiilor vacante https://jc.instante.justice.md/ro/content/anun%C8%9B-concurs-2, fiind scoase la concurs, 97 de posturi vacante pentru funcționarii publici.

În anul 2023 au fost anunțate și organizate 6 concursuri pentru ocuparea funcțiilor publice vacante, în urma cărora au fost angajați 35 de persoane, în timp ce tot în anul 2023 au depus cereri de demisie 44 de funcționari publici. Respectiv, numărul funcționarilor publici care depun cerere de demisie este mai mare decât cei care vor să se angajeze în Judecătoria Chișinău în pofida faptului că concursurile se organizează în permanență.

Situație este și mai gravă în cazul funcțiilor de grefieri, la moment din 97 de posturi vacante scoase la concurs, 34 de funcții vacante sunt de grefieri și numărul persoanelor care depun cerere de demisie este în continuă creștere. Respectiv, 34 de complete de judecată sunt fără grefier, or lipsa grefierului, reieșind din sarcinile și atribuțiile procesuale ale acestuia stopează activitatea completului de judecată.

Din discuția purtată cu persoanele care își depun cererea de demisie, principalul motiv al demisionării este nivelul de salarizarea a funcționarilor publici în instanțele de judecată din Republica Moldova”, se arată în declarația Judecătoriei.

Responsabilii de la Judecătoria Chișinău anunță că, pentru anul 2023, grefa secretariatului are următoarele salarii:

Asistent judiciar – salariul de bază este de 8040 lei;
Grefier – salariu de bază este de 7240 lei;
Specialist principal – salariul de bază este de 6260 lei;
Specialist superior – sala de bază este de 5510 lei;
Specialist – salariul de bază este de 5310 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Lipsa personalului în instanțele de judecată, la caz în Judecătoria Chișinău, din cauza salarizării scăzute, afectează grav activitatea instanței de judecată și în final procesul de înfăptuire a justiției precum și duce la mărirea volumului de lucru, încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzelor, încălcarea termenilor procesuali, afectează calitatea actelor judecătorești, afectează organizarea procesului de înfăptuire a justiție în completele de judecată, circumstanțe care duc în mod obiectiv la scăderea încrederii în actul judecătoresc”, se mai menționează în declarație.

În concluzie „solicităm respectuos, întreprinderea măsurilor de rigoare pentru ajustarea salariilor funcționarilor publici din cadrul instanțelor de judecată la nivelul de inflație din Republica Moldova, or situația se înrăutățește constant, iar lipsa cadrelor în instanțele de judecată contribuie direct la nerealizarea obiectivelor propuse în reforma justiției”.

#criza #Judecătoria Chișinău #posturi vacante

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.