Criză de funcționari publici la Judecătoria Chișinău. În prezent, 97 de posturi pentru funcționarii publici sunt vacante, se arată într-o declarație publică, adresată președintelui țării, prim-ministrului, ministrului Justiției, dar și membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), semnată de Livia Mitrofan, președintele interimar al Judecătoriei Chișinău.

Potrivit declarației, în anul 2023, 44 de funcționari publici au depus cereri de demisie, iar „principalul motiv este nivelul de salarizarea a funcționarilor publici în instanțele de judecată din Republica Moldova”.

„Onorați membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, Mult stimată doamnă Președinte a RM, D-nule Prim-Ministru, Stimată doamnă Ministră, prin prezenta vă aducem la cunoștința DVS că la moment în Judecătoria Chișinău a fost anunțat un nou concurs pentru ocuparea funcțiilor vacante https://jc.instante.justice.md/ro/content/anun%C8%9B-concurs-2, fiind scoase la concurs, 97 de posturi vacante pentru funcționarii publici.

În anul 2023 au fost anunțate și organizate 6 concursuri pentru ocuparea funcțiilor publice vacante, în urma cărora au fost angajați 35 de persoane, în timp ce tot în anul 2023 au depus cereri de demisie 44 de funcționari publici. Respectiv, numărul funcționarilor publici care depun cerere de demisie este mai mare decât cei care vor să se angajeze în Judecătoria Chișinău în pofida faptului că concursurile se organizează în permanență.

Situație este și mai gravă în cazul funcțiilor de grefieri, la moment din 97 de posturi vacante scoase la concurs, 34 de funcții vacante sunt de grefieri și numărul persoanelor care depun cerere de demisie este în continuă creștere. Respectiv, 34 de complete de judecată sunt fără grefier, or lipsa grefierului, reieșind din sarcinile și atribuțiile procesuale ale acestuia stopează activitatea completului de judecată.

Din discuția purtată cu persoanele care își depun cererea de demisie, principalul motiv al demisionării este nivelul de salarizarea a funcționarilor publici în instanțele de judecată din Republica Moldova”, se arată în declarația Judecătoriei.

Responsabilii de la Judecătoria Chișinău anunță că, pentru anul 2023, grefa secretariatului are următoarele salarii:

Asistent judiciar – salariul de bază este de 8040 lei;
Grefier – salariu de bază este de 7240 lei;
Specialist principal – salariul de bază este de 6260 lei;
Specialist superior – sala de bază este de 5510 lei;
Specialist – salariul de bază este de 5310 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Lipsa personalului în instanțele de judecată, la caz în Judecătoria Chișinău, din cauza salarizării scăzute, afectează grav activitatea instanței de judecată și în final procesul de înfăptuire a justiției precum și duce la mărirea volumului de lucru, încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzelor, încălcarea termenilor procesuali, afectează calitatea actelor judecătorești, afectează organizarea procesului de înfăptuire a justiție în completele de judecată, circumstanțe care duc în mod obiectiv la scăderea încrederii în actul judecătoresc”, se mai menționează în declarație.

În concluzie „solicităm respectuos, întreprinderea măsurilor de rigoare pentru ajustarea salariilor funcționarilor publici din cadrul instanțelor de judecată la nivelul de inflație din Republica Moldova, or situația se înrăutățește constant, iar lipsa cadrelor în instanțele de judecată contribuie direct la nerealizarea obiectivelor propuse în reforma justiției”.

#criza #Judecătoria Chișinău #posturi vacante

O eroare software produsă într-o fracțiune de secundă a provocat una dintre cele mai grave perturbări ale traficului aerian din Marea Britanie. Defecțiunea unui sistem al serviciului britanic de control al traficului aerian NATS a dus la o întrerupere de aproximativ șase ore, peste 2.000 de zboruri anulate și sute de mii de pasageri afectați, informează adevărul.ro.

Potrivit raportului preliminar publicat de NATS, problema a apărut pentru prima dată la ora 10:00, însă incidentul major nu a fost declarat decât două ore și jumătate mai târziu, după ce defecțiunea a reapărut, notează The Guardian.

Problema a fost identificată inițial la 10:02, când inginerii au fost anunțați că legătura dintre sistemul național de gestionare a spațiului aerian și sistemul de control al zonei Londrei fusese întreruptă.

La 10:06, inginerii au constatat că sistemul părea să fi revenit la normal și că nu exista un impact operațional evident. Verificările au continuat însă.

Raportul NATS indică drept cauză o defecțiune software veche și necunoscută până atunci, combinată cu o succesiune foarte specifică de evenimente care au avut loc simultan.

Problema a apărut în momentul în care sistemul procesa manual o solicitare pentru atribuirea unui cod de identificare unui avion. Cererea a fost suspendată pentru procesarea unei alte activități cu prioritate mai mare. Când operațiunea inițială a fost reluată, programul nu a mai continuat corect procesarea.

„Defecțiunea software a făcut ca aceasta să nu fie reluată corect, iar rezultatul generat a fost corupt și a afectat unele actualizări ulterioare ale datelor de zbor. Acest lucru s-a întâmplat în spațiul unei milisecunde”, se arată în raport.

Incidentul major a fost declarat abia la 12:32

La 12:32, legătura dintre sistemele de gestionare a spațiului aerian național și cel din Londra a căzut din nou. Atunci a fost declarat incidentul major, iar controlorii au fost nevoiți să efectueze manual o parte dintre operațiuni.

Doar 13 minute mai târziu, NATS a început să restricționeze zborurile, în timp ce sistemul continua să prezinte probleme. La 13:32, acesta a cedat complet.

Companiile aeriene au fost informate despre restricții la 13:40. Între 14:50 și 16:09, NATS a repornit sistemul, iar operațiunile complete au fost reluate abia la 19:30.

Efectele însă au continuat mult după remedierea defecțiunii. Blocajele din aeroporturi, aeronavele scoase din program și pasagerii rămași în așteptare au făcut ca revenirea la normal să dureze mai mult de două zile.

În total, peste 2.000 de zboruri au fost anulate, iar sute de mii de persoane și-au văzut planurile de călătorie afectate.

Guvernul britanic cere o anchetă independentă

Ministrul Transporturilor, Heidi Alexander, a calificat perturbările drept „complet inacceptabile” și a cerut o investigație mai amplă.

„Este clar că trebuie să înțelegem urgent de ce această problemă nu a fost descoperită și remediată înainte să provoace haos”, a declarat Alexander.

Ministrul a cerut Autorității pentru Aviație Civilă din Marea Britanie să verifice concluziile raportului NATS și să analizeze investițiile companiei în creșterea rezilienței sistemului.

„Am însărcinat, prin urmare, CAA să efectueze o analiză independentă pentru a verifica rezultatele NATS și pentru a investiga planurile sale de investiții menite să îmbunătățească reziliența în viitor, precum și responsabilitatea din punct de vedere al reglementării”, a spus ministrul.

Investigația CAA urmează să fie publicată în termen de șase luni.

Companiile aeriene cer despăgubiri

Problema a provocat reacții dure din partea industriei aeriene, în condițiile în care companiile au suportat costuri importante din cauza anulărilor și întârzierilor.

Tim Alderslade, directorul executiv al Airlines UK, organizație care reprezintă industria aeriană, a cerut investiții reale în sistemul NATS.

„Analiza CAA trebuie să impună investiții reale în reziliența NATS, astfel încât o singură defecțiune să nu mai poată provoca niciodată o perturbare la nivel național”, a declarat el.

Alderslade a spus că membrii organizației vor cere NATS „despăgubiri imediate pentru costurile suportate și un plan credibil pentru îmbunătățirea rezilienței”.

Șeful easyJet, Kenton Jarvis, a cerut, la rândul său, măsuri concrete.

„Pasagerii merită mai mult decât încă o promisiune că se vor trage învățăminte. Trebuie luate măsuri ferme (…) și trebuie găsită o soluție echitabilă pentru ca operatorii aerieni să nu fie lăsați să suporte nota de plată”, a spus acesta.

Ryanair a avut una dintre cele mai dure reacții. Directorul operațional Neil McMahon a ironizat explicația oferită de NATS.

„«Software-ul mi-a mâncat tema» nu este o explicație acceptabilă. De câte ori trebuie să se prăbușească sistemul britanic de control al traficului aerian până când Martin Rolfe își asumă responsabilitatea și demisionează?”, a declarat McMahon.

Directorul executiv al NATS, Martin Rolfe, a precizat că incidentul nu are legătură cu defecțiunile anterioare ale sistemului și că problema a fost exclusiv una software.

„Pot confirma că a fost o problemă software și că nu a fost provocată de acțiuni incorecte ale operatorilor militari sau civili”, a spus Rolfe.

El și-a cerut din nou scuze pasagerilor afectați și a precizat că a fost identificată cauza, iar între timp au fost implementate măsuri temporare pentru prevenirea repetării problemei.

„Este responsabilitatea noastră să ducem oamenii acolo unde vor să ajungă, rapid și fără întârzieri, iar când acest lucru nu se întâmplă suntem profund afectați. Cu toate acestea, rolul nostru principal este să menținem siguranța cerului și a tuturor celor care zboară prin el. În niciun moment săptămâna trecută siguranța nu a fost pusă sub semnul întrebării”, a declarat șeful NATS.