Jihadul Islamic, un grup militant palestinian puțin cunoscut, a ajuns brusc într-un val de interes din cauza suspiciunilor că o rachetă pe care a lansat-o a căzut asupra spitalului al-Ahli din Gaza, ucigând sute de persoane.

Ce se știe cu siguranță despre această grupare militantă aliată cu Hamas?

Ea a fost fondată la sfârșitul anilor 1970 de către Fathi Shiqaqi, un medic din Fatah și Abdel-Aziz Odeh, un predicator islamic, atrăgând inițial adepți din rândul palestinienilor deziluzionați de Organizația pentru Eliberarea Palestinei condusă de Yasser Arafat. Shiqaqi a fost asasinat în 1995 în Malta, cu aparenta implicare a serviciilor de informații israeliene;

La fel ca Hamas și Hezbollah, Jihadul Islamic are obiectivul asumat de a distruge statul israelian. Gruparea vrea înlocuirea acestuia cu un stat islamic care să se întindă pe teritoriul de dinaintea creării în 1948 a Mandatului Britanic pentru Palestina, incluzând fâșia Gaza și Cisiordania, pe care Israelul le-a ocupat în timpul războiului din 1967;

Jihadul Islamic primește din partea Iranului fonduri pe care Israelul le estimează la zeci de milioane de dolari în fiecare an. Gruparea are sedii în străinătate la Beirut și Damasc și și-a sporit recent prezența în Cisiordania, precum și fâșia Gaza. În Gaza este a doua grupare militantă ca dimensiune, după Hamas, care și guvernează enclava;

Marea diferență între Jihadul Islamic și Hamas

deși date actualizate privind efectivele sale sunt greu de găsit, CIA estima în 2021 că Jihadul Islamic are de la 1.000 de membri în sus, numărul lor putând ajunge chiar la câteva mii. Gruparea are de asemenea un arsenal semnificativ de mortiere, rachete și lansatoare antitanc. Jihadul Islamic nu oferă niciun fel de informații cu privire la capabilitățile sale;

spre deosebire de Hamas, Jihadul Islamic nu a participat la alegerile organizate în teritoriile palestiniene și nu pare să aibă ambiții de a forma un guvern în Gaza sau Cisiordania;

Jihadul Islamic este catalogat drept organizație teroristă de către Israel, Statele Unite și țările europene.

Gruparea militantă neagă că ar fi în spatele loviturii care, potrivit autorităților palestiniene, a provocat aproape 500 de morți la spitalul al-Ahli, însă imaginile video apărute par să confirme varianta armatei israeliene care o acuză de acest lucru.

Israelul prezintă un VIDEO care confirmă că extremiștii ar fi atacat spitalul din Gaza. Jihadul Islamic neagă

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Fasia Gaza #Hamas #Israel #Jihadul Islamic #Palestina #spital

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.