Cei doi soldați nord-coreeni capturați în timp ce luptau pentru Rusia împotriva Ucrainei se află acum în Coreea de Sud, unde vor fi audiați și verificați de serviciile de securitate, relatează Reuters. Seul trebuie să decidă dacă le acordă protecție, iar cazul ridică întrebări juridice privind transferul prizonierilor de război.

Ministrul sud-coreean al Unificării a anunțat luni, 28 septembrie, că situația lor va fi analizată în baza legislației și a practicilor din cazuri similare, transmite digi24.ro

Ce se va întâmpla cu ei

De obicei, nord-coreenii care cer protecție sunt anchetați de Serviciul Național de Informații (NIS) până la 90 de zile, perioadă care poate fi prelungită. Procedurile pentru cei doi ar putea fi mai ample, din cauza experienței lor militare. Yu Yong-weon, parlamentar al opoziției sud-coreene, care s-a întâlnit cu ei în Ucraina în februarie 2025, spune că soldații fac parte din forțele speciale și ar putea oferi informații despre armata nord-coreeană. Potrivit lui, izolarea prelungită într-un centru de detenție ucrainean le-ar fi putut afecta sănătatea mentală.

Dacă primesc protecție, vor urma programe de relocare, apoi vor fi integrați în societatea sud-coreeană. Decizia aparține, de regulă, ministrului Unificării, dar directorul NIS o poate lua din motive de securitate națională.

Problema juridică

Convenția a III-a de la Geneva prevede repatrierea prizonierilor după încheierea ostilităților active, dar nu interzice neapărat transferul într-o țară terță mai devreme. Seulul și Kievul nu au făcut public temeiul legal al mutării. Peter Ward, cercetător la Sejong Institute, spune că repatrierea nu trebuie aplicată dacă întoarcerea le-ar pune viața în pericol. Lee Shin-wha, fost emisar ONU pentru drepturile omului în Coreea de Nord, avertizează că transferul poate genera tensiuni juridice și diplomatice.

Cei doi și-au exprimat repetat dorința de a ajunge în Coreea de Sud. Trimiterea lor înapoi ar putea încălca principiul non-refoulement, care interzice returnarea unei persoane într-o țară unde riscă tortură sau persecuție.

Scuze cerute Ucrainei

Seulul a cerut scuze Kievului după ce Zelenski a dezvăluit transferul la Adunarea Generală a ONU, săptămâna trecută. Coreea de Sud susține că Ucraina a încălcat un acord de confidențialitate, necesar pentru protejarea soldaților și a rudelor lor din Nord. Kievul spune că nu a existat un asemenea acord.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Doi soldaţi nord-coreeni capturaţi de Ucraina au fost transferaţi în Coreea de Sud după luni de negocieri, a declarat joi, 24 septembrie, un parlamentar sud-coreean.

Doi soldați nord-coreeni capturați de ucraineni au fugit de Kim Jong-un: Ucraina i-a trimis în Coreea de Sud

#nord coreeni #soldati

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.