Moldovenii vor continua să beneficieze de compensații la energie în sezonul rece. Cel puțin aceasta este direcția prevăzută în programul de guvernare „Economie europeană, stat eficient”, prezentat de premierul desemnat Vasile Tofan.

Documentul prevede că sprijinul pentru plata facturilor va fi menținut, însă va fi acordat mai țintit, pentru gospodăriile vulnerabile, și va fi corelat cu măsuri de eficiență energetică. Compensațiile la energie sunt menționate în mai multe capitole ale programului. La compartimentul dedicat protecției sociale, Guvernul își asumă „menținerea mecanismelor țintite de protecție în perioade de criză, inclusiv compensațiile la energie pentru gospodăriile vulnerabile”.

La capitolul „Energie accesibilă și protecția consumatorilor vulnerabili”, documentul prevede că „protecția socială în domeniul energiei va fi țintită, transparentă și conectată cu soluțiile care reduc structural consumul”. Totodată, se menționează că „compensațiile vor proteja gospodăriile în perioadele dificile, iar investițiile în locuințe și echipamente eficiente vor diminua treptat dependența de ajutorul sezonier”.

Documentul nu conține, însă, detalii privind valoarea compensațiilor, criteriile exacte de eligibilitate sau modul în care acestea vor fi acordate în următorul sezon rece.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Republica Moldova, compensațiile pentru căldură în timpul iernii se acordă prin programul guvernamental ”Ajutor la contor”, începând cu sezonul rece 2022–2023. În cel mai recent sezon rece (2025–2026), de program au beneficiat circa 620.000 de gospodării, ceea ce înseamnă peste 1,2 milioane de cetățeni. Aproximativ 53% dintre aceste familii au primit compensația maximă din acea iarnă, 800 de lei pentru lemne/cărbune și 1.000 de lei pentru celelalte surse.

Bugetul total alocat de Guvernul Republicii Moldova pentru programul de compensații în sezonul rece 2025–2026 s-a ridicat la 2,34 miliarde de lei.

#compensanții #energie #guvernul tofan

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.

#centru de date #Finlanda #Google