Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Ce se va întâmpla dacă temperaturile globale vor crește cu doar jumătate de grad Celsius

14 Feb. 2025, 13:31
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
14 Feb. 2025, 13:31 // Life //  Realitatea.md

Tot mai multe regiuni de pe Terra vor deveni mult prea calde pentru a permite existența oamenilor, și asta în doar câteva decenii, avertizează un grup internațional de oameni de știință într-un studiu publicat în revista Nature Reviews Earth & Environment, scrie Hotnews.ro.

Cercetătorii susțin că o creștere cu doar jumătate de grad Celsius față de valorile actuale ale temperaturilor globale va tripla suprafața nelocuibilă a Terrei, acolo unde inclusiv adulților sănătoși (cu vârste între 18 și 60 de ani) le va fi imposibil să facă față temperaturilor mult prea ridicate.

Este vorba despre 6% din suprafața de uscat a planetei, o zonă echivalentă cu întreaga suprafață a Statelor Unite ale Americii. În astfel de condiții, avertizează autorii studiului, suprafața de uscat pe care persoanele cu vârste de peste 60 de ani vor fi suspuse unui risc major va crește la 35% din uscatul Terrei.

„Descoperirile noastre arată consecințe potențial letale dacă încălzirea globală atinge 2°C. Pragurile de căldură care pun în pericol viața adulților în vârstă au fost depășite doar pentru scurt timp până acum. Însă este foarte posibil ca ele să apară chiar și pentru adulții tineri. În astfel de condiții, expunerea prelungită în aer liber, chiar și pentru cei aflați la umbră, supuși unei brize puternice sau bine hidratați, ar fi de așteptat să provoace insolații letale. Este vorba despre o schimbare majoră a riscului de mortalitate din cauza creșterii temperaturilor”, afirmă Tom Matthews, liderul echipei de specialiști și cercetător în cadrul King’s College din Londra.

Numai în intervalul 1994-2023, pragurile de căldură care pun pericol viața oamenilor au fost înregistrate pe circa 2% din suprafața Terrei, în cazul adulților tineri, și peste 20% pentru vârstnici.

În situația extremă în care temperaturile vor depăși cu 4-5 grade Celsius valorile preindustriale, aproape 60% din uscatul Terrei ar fi de nelocuit, se arată în studiu. Cele mai vulnerabile regiuni în astfel de condiții sunt cele din zona sahariană a Africii sau cele din sudul Asiei.

Obiectivul pe termen lung stabilit din Acordul de la Paris din anul 2015, acela de a limita creșterea temperaturilor la maxim 2 grade până la finalul secolului XXI, este imposibil de atins, susține James Hansen, unul dintre cei mai importanți climatologi ai lumii, într-un studiu publicat în Environment: Science and Policy for Sustainable Development.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Hansen, fost director al Centrului pentru Studii Spațiale Goddard din cadrul NASA, în prezent cercetător în cadrul Universității Columbia, este cel care avertizase mambrii Congresului american încă din anul 1988 că „încălzirea globală este o realitate și că deja are loc”.

Cantitatea de gaze cu efect de seră deja pompată în atmosferă prin arderea combustibililor fosili înseamnă că o creștere a temperaturilor globale este deja garantată, subliniază James Hansen. Limita creșterii se va menține la 1,5 grade Celsius pentru următorii ani, ceea ce se traduce prin furtuni mai puternice și devastarea recifelor de corali. În anul 2045, deja vom atinge limita de 2 grade Celsius, prognozează omul de știință american.

Autorii studiului subliniază faptul că în următorii 20-30 de ani, topirea calotei arctice dar și a unei părți importante din cea sudică va opri curentul oceanic care transportă apă caldă de la tropice spre nordul Atlanticului (AMOC), iar efectele pot fi unele catastrofale.

Dincolo de creșterea nivelului mărilor și oceanelor, numărul și intensitatea furtunilor se vor amplifica, iar numărul perioadelor de secetă și caniculă va crește exponențial, susțin aceștia.

Cercetătorii care au semnat studiul recunosc că toate aceste constatări sunt unele sumbre, însă consideră că onestitatea este unul dintre ingredientele necesare pentru schimbare.

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!