„Poziția mea și a ministerului rămâne fermă, o știu toți – zero toleranță oricărei forme de corupție și curățirea continuă a sistemului”. Este reacția ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, la perchezițiile de la Spitalul Clinic Bălți, acolo unde directorul instituției a fost reținut pentru 72 de ore, iar vicedirectorul este cercetat pentru corupere pasivă. De asemenea, procurorii și ofițerii CNA au mers și la spitalele raionale din Drochia și Edineț.

„Lupta cu corupția este un aspect prioritar în reformele curente ale sectorului sănătății. Conducătorii și managerii din sistem au o mare responsabilitate în acest sens. Rezultatul schimbării societății este unul care nu vine instant, dar sunt sigură că vom trăi acel moment când și la noi nu vor exista scheme și mită”, scrie Nemerenco pe o rețea de socializare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în dimineața zilei de astăzi, 29 august, directorul Spitalului Clinic Bălți a fost reținut pentru 72 de ore, iar vicedirectorul este cercetat pentru corupere pasivă. Ofițerii CNA și procurorii desfășoară acțiuni procesuale în nouă dosare de corupție, inclusiv la Spitalul raional Drochia și cel din Edineț – instituții care ar putea fi implicate în fapte similare.

Gheorghe Brînza fost numit director interimar al Spitalului Clinic Bălți în septembrie 2022 fără concurs și printr-un ordin semnat de ministra Sănătății Ala Nemerenco. Se întâmpla după ce concursul pentru ocuparea funcției a fost anulat tot printr-un ordin semnat de Nemerenco, deoarece din cei doi candidați înscriși în cursă, unul s-a retras.

CNA despre perchezițiile de la Spitalul Clinic Bălți: Și vicedirectorul este cercetat pentru corupere

#Ala Nemerenco #Percheziții #spitale

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.