Preşedintele american Joe Biden a apreciat armistițiul de Crăciun pe stil vechi propus de liderul de la Moscova. Vladimir Putin caută „o gură de aer” prin lansarea unui armistiţiu de 36 de ore în Ucraina cu ocazia sărbătorii de Crăciun după calendarul iulian, a declarat joi preşedintele american Joe Biden jurnaliştilor la Casa Albă, răspunzând astfel la întrebarea acestora despre opinia sa referitor la propunerea de încetare a focului lansată de Moscova, scrie Digi24 cu referire la Reuters şi AFP.

Preşedintele rus „era pregătit să bombardeze spitale, creşe şi biserici în 25 decembrie şi de Anul Nou. Cred că el caută o gură de aer”, a afirmat Biden într-un discurs la Casa Albă.

Kremlinul a declarat că Putin ordonase o încetare a focului începând de la miezul zilei de vineri, după un apel la armistiţiu de Crăciun al patriarhului Kirill, şeful Bisericii Ortodoxe Ruse. Ucraina a respins oferta lui Putin de încetare a focului pentru 36 de ore cu ocazia Crăciunului ortodox de rit vechi, afirmând că nu va exista niciun armistiţiu până când Rusia nu-şi va retrage forţele invadatoare din teritoriile ocupate.

La rândul ei, diplomaţia germană a estimat joi că „pretinsa” încetare a focului rusă în Ucraina cu ocazia Crăciunului, după calendarul iulian, nu va aduce „nici libertate, nici securitate persoanelor care trăiesc cu teama zilnică sub ocupaţia rusă”, potrivit AFP, citată de Agerpres.

„Dacă Putin voia pace şi-ar fi readus soldaţii acasă şi războiul s-ar fi terminat. Dar, aparent, el vrea să continue războiul după o scurtă întrerupere”, a afirmat ministrul german de externe Annalena Baerbock într-un mesaj pe Twitter.

Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat joi armatei sale să respecte o încetare a focului în Ucraina cu ocazia Crăciunului ortodox în 6 şi 7 ianuarie, primul armistiţiu de amploare de la începutul invaziei în urmă cu aproape un an. Ucraina a calificat această încetare a focului drept „ipocrizie”, acuzând Moscova că vrea „să câştige timp”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#armistitiu #Craciun #Germania #SUA

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.