Candidatul independent la șefia Primăriei Bălți, Nicolai Grigorișin, declară că a fost „cea mai murdară campanie electorală prin care a trecut”. Declarația a fost făcută de candidat după ce și-a exercitat dreptul la vot, precizând că și-ar dori să câștige alegerile din primul tur.

„Am mai spus că această campanie electorală a fost cea mai murdară la care am participat, pentru că toți candidații și „spoilerii” candidaților de la partid, toți au sărit și m-au atacat doar pe mine, candidatul independent Nicolai Grigorișin. Pe nimeni altcineva, la adresa nimănui nu a fost turnată atâta mizerie. Presa galbenă, publicațiile toxice și televiziunile centrale. Adică, prin așa ceva nu am mai trecut. Dar, cred că oamenii au apreciat acțiunile mele și astăzi o să arătăm”, a spus Grigorișin.

Deși Grigorișin spune că aceasta a fost cea mai „murdară” campaniei electorală, candidatul BECS, Alexandr Nesterovschi, și cel al PAS, Boris Marcoci, au menționat că au fost campanii adecvate.

Nicolai Grigorișin a declarat că a votat pentru „fapte concrete”, pentru a putea continua acele „fapte bune, pe care le-a început în anul 2015”: reconstruirea curților de bloc, a drumurilor, terenurile sportive și de joacă.

Precizăm că, la scrutinul din această duminică, pentru mandatul de primar de la Bălți candidează 11 pretendenți, Nicolai Grigorișin, fiind unicul independent, ceilalți fiind afiliați sau desemnați de partidele politice.

Anterior, Grigorișin a fost apropiat Partidului „Nostru”, condus de Renato Usatîi, însă în acest scrutin a decis să se baloteze independent.

#Balti #candidat independent #Nicolai Grigorișin

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.