În dimineața zilei de luni, 6 februarie curent, în Republica Moldova a fost înregistrat un cutremur care, însă, nu a fost resimțit. Seismul din țara noastră are același focar ca și cutremurul devastator din Turcia. Directorul Institutului de Geologie și Seismologie, Igor Nicoara, a explicat pentru Radio Moldova cum au pornit aceste seisme devastatoare.

Mai multe țări au fost zguduite în această dimineață de un cutremur puternic. Cel mai mult a fost afectată Turcia și Siria. Totodată, acest cutremur a fost înregistrat și în zona seismică Vrancea din România, a declarat pentru postul nostru de radio Directorul Institutului de Geologie și Seismologie, Igor Nicoara. Acesta a mai explicat că seismul dat a fost înregistrat și în Republica Moldova, dar nu a fost resimțit.

„În zona Vrancea a fost înregistrat un seism de suprafață, căci a avut loc cu focarul în scoarța terestră, la adâncime mică de 18 km. În general, are aceeași cauză – platforma majoră arabo-africană se mișcă spre nord și pe toate zonele de paliere are loc o frecție, ce duce la acumularea energiei. Când energia se acumulează, se rupe și se degajează energia”, a spus specialistul.

În același timp, directorul Institutului de Geologie și Seismologie a venit și cu unele recomandări în caz de cutremur. Expertul a declarat că cel mai periculos în timpul unui cutremur este când oamenii sunt panicați.

„În caz că locuința are uși, acestea ar fi bine să fie deschise, pentru că de multe ori, la intensitatea mai sporită a undelor seismice, pot fi defectate ușile și atunci nu va fi așa de ușor de evacuat din locuință. Este necesar ca în momentul declanșării undelor, oamenii să nu părăsească încăperea, deoarece utilizarea scărilor și liftului prezintă un risc major. Acestea sunt cele mai vulnerabile elemente din construcție”, a mai spus Igor Nicoara.

Mii de persoane au decedat după ce mai multe cutremure puternice au lovit Turcia și Siria în decurs de 12 ore. Se așteaptă ca bilanțul victimelor să crească, operațiunile de căutare și salvare fiind în curs de desfășurare în întreaga regiune, deoarece multe clădiri s-au prăbușit și foarte multe persoane sunt prinse sub dărâmături. Primul cutremur a fost cu magnitudinea 7,8 grade pe scara Richter a lovit în această dimineață sudul Turciei, în apropiere de orașul Gaziantep. Seismele s-au resimțit în toată zona de sud-est a Turciei, dar și în Liban, Israel, Siria și în Cipru.

#cutremur #Institutul de Geologie si Seismologie #Republica Moldova #turcia

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.