Specialiştii spun că stabilirea unei bune rutine înainte de culcare ne ajută să adormim mai repede. Citiţi ce ar trebui să faceţi şi ce nu înainte de a merge la somn. Ceea ce facem ca parte a rutinei noastre nocturne poate avea un efect semnificativ asupra timpului de care avem nevoie pentru a adormi, așa că ar trebui să evităm o mulțime de lucruri, opinează specialiştii. Unele lucruri de evitat în timpul nopții, cum ar fi să bei cafea sau să mănânci prea mult înainte de culcare, sunt evidente, în timp ce alte sunt mai puţin cunoscute. Aşadar, ce ar trebui să facem ca parte a unei bune rutine de noapte și ce ar trebui să evităm, potrivit tomsguide.

Spălatul pe dinţi chiar înainte de culcare vă poate înviora

De la o vârstă fragedă ni se spune că nu ar trebui să mergem niciodată la culcare fără să ne spălăm pe dinți. Deși periajul dinţilor în fiecare dimineață și în fiecare seară este foarte important, asta nu înseamnă că trebuie făcut chiar înainte de culcare.

„Cea mai mare greșeală din rutină nocturnă pe care o fac oamenii este să lase periajul dinţilor înainte până în momentul în care sunt super obosiți și pregătiţi să adoarmă. Dacă ești gata să adormi, aprinderea unei lumini puternice în baie pentru a te spăla pe dinți și pe față este o modalitate sigură de a te trezi din nou”, spune Claire Davies, specialist în somn.

„O vizită rapidă într-o baie luminată pentru a vă spăla pe dinți chiar înainte de culcare poate oferi suficientă stimulare – de la expunerea la lumină, aroma mentolată a pastei de dinți și activitatea fizică – pentru a vă aduce într-o stare mai alertă”, confirmă şi Jabe Brown, fondator al Melbourne Functional Medicine.

Desigur, acest lucru nu înseamnă că ar trebui să săriți peste spălatul pe dinți seara, doar nu o faceți chiar înainte de culcare.

Stabiliți obiceiuri consecvente

Experții în somn sunt de acord că un alt element important pentru un somn odihnitor este o rutină consecventă.

„Ritmul nostru circadian se bazează pe consecvență pentru a fi eficient. Cel mai bine este să mergi la culcare de îndată ce începi să te simți somnoros și să respecți acel moment, adică ora de culcare, în fiecare noapte”, explică Matt Gallant, CEO al BiOptimizers.

Jurnalul recunoștinței

Când spunem „jurnal”, s-ar putea să vă gândiți instantaneu la tradiționala intrare „Dragă jurnal…”, dar, de fapt, nu despre asta este vorba. „A scrie despre ziua ta poate părea liniștitor, dar poate declanșa neintenționat stresul sau poate stârni creativitatea, făcând mai dificilă relaxarea. În schimb, concentrați-vă pe jurnalizarea recunoștinței pentru a vă îndrepta mintea spre gânduri pozitive, calmante”, sugerează terapeutul Monica Le Baron.

Meditație ghidată

Există o serie de tehnici de meditație pentru somn, de la videoclipuri de meditație ghidată pentru somn, la metode de respirație. Găsirea uneia care funcționează vă poate ajuta să vă relaxați și poate acționa ca o diversiune de la gândurile ce vă distrag atenția sau stresante.

„Recomand cu căldură Yoga Nidra; doar 10 minute din această practică pot echivala cu o oră de somn odihnitor”, spune Le Baron.

Evitați să vă setați alarma chiar înainte de culcare

Deși este important să vă setați alarma înainte de culcare pentru a vă asigura că vă veţi trezi la timp în dimineața următoare, dacă folosiți alarma de pe telefon sau tabletă, nu ar trebui să o lăsați setarea acesteia până în ultimul minut.

„Chiar și micile rutine care par inofensive, cum ar fi navigatul prin telefon sau așteptarea până în ultimul minut pentru a seta alarma, pot perturba ceasul intern al organismului”, explică specialiștii.

Exercițiile fizice chiar înainte de culcare

Este adevărat că exercițiile fizice ne pot obosi, dar asta nu înseamnă că vă vor ajuta să adormiți mai repede. „Antrenamentele intense vă cresc temperatura corpului, perturbând procesul natural de răcire a corpului pentru somn. Optați pentru activități mai ușoare, cum ar fi o scurtă plimbare sau o formulă yoga, pentru a vă pregăti corpul pentru odihnă”, mai spune terapeutul certificat în yoga și antrenorul de somn Monica Le Baron.

Evitați să ascultați muzică la întâmplare

În timp ce unele melodii ne pot ajuta să ne relaxăm și să ne destindem, altele ne pot energiza, așa că specialiştii în somn spun că este important să vă alcătuiți un playlist care să favorizeze somnul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#rutina #somn

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.