Rusia a anunţat sâmbătă, 29 octombrie curent, că îşi suspendă participarea la acordul mediat de ONU ce asigură transportul pe Marea Neagră al cerealelor ucrainene, vitale pentru aprovizionarea alimentară a ţărilor sărace, după atacul cu drone care a vizat în timpul dimineţii nave ruseşti în Crimeea. Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele ucrainene, cu ajutorul dronelor, au atacat navele Flotei Mării Negre din Sevastopol, cel mai mare oraș din Crimeea anexată de Rusia.

„Având în vedere… actul terorist al regimului de la Kiev cu participarea experților britanici împotriva navelor Flotei Mării Negre și a navelor civile implicate în asigurarea securității „coridorului de cereale”, partea rusă suspendă participarea la punerea în aplicare a acordurilor privind exportul de produse agricole din porturile ucrainene”, a precizat Ministerul într-o declarație.

Într-o declarație separată, Ministerul rus de Externe a declarat că, în urma atacurilor asupra navelor rusești, „partea rusă nu poate garanta siguranța navelor civile de mărfuri uscate care participă la „Inițiativa Mării Negre” și suspendă implementarea acesteia pentru o perioadă nedeterminată.

Ministrul rus al Agriculturii, Dmitri Patrușev, a declarat mai devreme că Rusia este pregătită să furnizeze gratuit până la 500.000 de tone de cereale țărilor sărace în următoarele patru luni, cu asistență din partea Turciei.

„Ținând cont de recolta din acest an, Federația Rusă este pe deplin pregătită să înlocuiască cerealele ucrainene și să livreze livrări la prețuri accesibile tuturor țărilor interesate”, a declarat el.

Anterior, Stephane Dujarric, un purtător de cuvânt al secretarului general al ONU, Antonio Guterres, făcuse apel la părți să reînnoiască pactul: „Subliniem urgența de a face acest lucru pentru a contribui la securitatea alimentară în întreaga lume și pentru a atenua suferința pe care această criză globală a costului vieții o provoacă miliardelor de oameni”.

Ce urmărește Rusia?

Decizia Rusiei nu este chiar surprinzătoare. Analiștii se așteptau ca Moscova să găsească un pretext pentru o eventuală renegociere a acordului care expiră în noiembrie, în speranța că astfel va pune presiune pentru a obține ridicarea unor sancțiuni.

În urmă cu două săptămâni, Rusia semnala asta punând condiții pentru a accepta continuarea înțelegerii prin care cerealele ucrainene sunt transportate pe Marea Neagră printr-un culoar special securizat și supervizat de ONU și Turcia. Astfel, un reprezentant al Moscovei i-a spus unui oficial de rang înalt al Națiunilor Unite că va accepta prelungirea acordului numai dacă Occidentul ridică din sancțiuni, pentru a facilita exporturile ruse de produse agricole și de îngrășăminte ale Rusiei.

Trebuie precizat că exportul de îngrășăminte agricole și cereale ruse nu este vizat de sancțiuni, ci este permis, în virtutea acordului mediat de președintele Recep Tayyip Erdogan. Rusia susține însă că impactul general al sancțiunilor occidentale asupra logisticii, plăților, transportului maritim și asigurărilor o împiedică să exporte îngrășăminte și produse chimice cum ar fi amoniacul și că relaxarea acestor restricții a fost o parte esențială a acordului semnat în iulie și având drept garanți Turcia și ONU.

#Cereale #Rusia #Sevastopol

Prețurile apartamentelor din mun. Chișinău au înregistrat o creștere semnificativă în ultimele trei decenii, majorându-se de 7,4 ori față de perioada 1996–2000. În 2025, capitala Republicii Moldova a consemnat cea mai mare creștere anuală a prețurilor locuințelor noi dintre capitalele europene analizate, de 31,7%. Totuși, în trimestrul doi al anului 2026, ritmul de scumpire a încetinit, creșterea anuală coborând la 3,8%, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 13 noiembrie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în 2025 s-a înregistrat cel mai mare record de creștere a prețurilor apartamentelor din ultimii 25 de ani. Recordul precedent fusese înregistrat în 2001, când prețurile au crescut cu 46,6%. Pe termen lung, începând cu anul 1996, prețurile apartamentelor din Chișinău au crescut, în medie, cu 8,3% anual. Comparația internațională pentru anul 2025 arată că Moldova s-a situat pe primul loc în ceea ce privește ritmul de creștere a prețurilor locuințelor noi în capitalele analizate, cu o majorare de 31,7%. Chișinăul a fost urmat de Belgrad (+20%), Bratislava (+17,2%), București (+15,3%) și Budapesta (+11,1%). La polul opus s-au situat capitale precum Dublin, unde prețurile au scăzut cu 15,3%, Luxemburg (-4,6%), Oslo (-4,5%) și Ankara (-3,8%).

În ceea ce privește evoluția pe termen lung, spune economistul, prețul mediu al unui metru pătrat de apartament în Chișinău a crescut de la circa 170 de euro între 1996–2000, la 1265 de euro în 2026. Astfel, valoarea acestuia s-a majorat de 7,4 ori. Datele pentru trimestrul II din 2026 indică o temperare a pieței imobiliare. Creșterea anuală a prețurilor apartamentelor a ajuns la 3,8%, după vârful înregistrat în 2025. Evoluțiile diferă în funcție de segmentul pieței. În trimestrul II din 2026, apartamentele noi s-au scumpit cu 0,2% față de trimestrul precedent, în timp ce apartamentele de pe piața secundară s-au ieftinit cu 1,7%. Cu toate acestea, comparativ cu primul trimestru din 2023, prețul mediu al unui metru pătrat a crescut cu 62% pentru apartamentele noi și cu 61% pentru cele de pe piața secundară.

Trei din patru apartamente scoase la vânzare au una sau două camere, afirmă analistul economic. Structura ofertelor de vânzare din municipiul Chișinău, în 2026, arată o concentrare semnificativă pe apartamentele de dimensiuni mai mici. Circa 40,2% dintre ofertele unice sunt pentru apartamente cu două camere, iar 35% pentru cele cu o cameră. Împreună, acestea reprezintă 75,2% din totalul ofertelor. Apartamentele cu trei camere constituie 18,2% din ofertă, în timp ce locuințele cu patru sau mai multe camere reprezintă aproximativ 2%, iar garsonierele – 4,7%. În ceea ce privește vânzările, aproximativ șapte din zece apartamente tranzacționate provin de pe piața secundară. Apartamentele noi reprezintă 30% din total, dintre care 25% sunt comercializate în varianta albă și 5% sunt finisate.

Analiza evidențiază și discrepanțe importante între sectoarele municipiului Chișinău. Cel mai scump sector este Centru, unde prețul median al apartamentelor este cu 47% peste media orașului. La polul opus se află sectorul Botanica, unde locuințele sunt cu 13% sub media municipală. În celelalte sectoare, prețurile se situează astfel: Buiucani – cu aproximativ 8% peste media orașului, Râșcani – cu 2% peste medie, Ciocana – cu 3% sub medie, iar Telecentru – cu 11% sub media municipală.

Unul dintre constatările importante ale lui Veaceslav Ioniță se referă la îmbunătățirea accesibilității locuințelor în raport cu veniturile populației. În trimestrul II din 2026, salariul exprimat în euro a crescut cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce prețurile apartamentelor au crescut cu 3,8%. Ca urmare, accesibilitatea locuințelor s-a îmbunătățit cu 2%. Potrivit calculelor economistului, în 2026, pentru achiziționarea unui metru pătrat de apartament în Chișinău sunt necesare aproximativ 1,9 salarii medii lunare, comparativ cu 2,7 salarii în 2015. Tendința este confirmată și de comparația pe termen lung.

În perioada 2015–2025, raportul dintre prețul locuințelor și venituri a crescut cu 6,8% în UE, în timp ce în Moldova acesta s-a redus cu 29,2%. Pentru Moldova, comparația vizează exclusiv apartamentele din municipiul Chișinău, în timp ce pentru UE sunt luate în calcul toate tipurile de locuințe la nivel de țară. De asemenea, pentru achiziționarea unui apartament nou, finisat, cu suprafața de 70 m², în Chișinău, erau necesare 45,5 salarii medii nete anuale în 2006, în timp ce în 2026 sunt necesare aproximativ 15,9 salarii. În comparația europeană pentru anul 2025, Chișinău se situează la un nivel de 13,9 salarii brute anuale necesare pentru procurarea unui apartament standard nou.

În 2025, declară economistul, chiria medie în Chișinău a constituit aproximativ 8 euro pentru un metru pătrat lunar, un nivel inferior celui înregistrat în majoritatea capitalelor europene analizate. Spre comparație, chiria medie a ajuns la 45,4 euro/m² în Luxemburg, 31,2 euro/m² în Paris, 30,8 euro/m² în Dublin și 28,7 euro/m² în Amsterdam. Totodată, accesibilitatea chiriei în Chișinău s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani. Dacă în 2010 chiria unui apartament de 70 m² absorbea echivalentul a 103% din veniturile unei familii formate din două persoane care încasau salariul mediu, în 2026 aceasta reprezintă aproximativ 33% din veniturile familiei.