Consilierii municipali socialiști nu au depus la timp listele cu semnături pentru referendumul privind Stadionul Republican. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Electorale Centrale, Rodica Sîrbu, a precizat pentru Realitatea că acestea urmau să fie transmise autorității pentru verificate cel târziu în ultima zi de colectare.

Grupul de inițiativă a avut două luni la dispoziție pentru a aduna semnături. Procesul a fost început de socialiști pe 6 iulie, după ce o zi mai devreme s-au declarat nemulțumiți de faptul că autoritățile centrale nu s-au consultat cu populația când au decis să vândă terenul ambasadei SUA.

Așadar, PSRM urma să aduna circa semnăturile a cel puțin 10% dintre cetățenii municipiului, care au drept de vot. Nu este clar deocamdată dacă listele nu au fost depuse deoarece nu s-au acumulat numărul necesar de semnături sau dacă există alte motive.

„Listele de subscripție urmau a fi depuse cel târziu în ultima zi de colectare a semnăturilor, dacă s-a încălcat această normă din Regulamentul CEC care reglementează procesul de colectare, verificare a listelor de subscripție…, organul competent de verificare a semnăturilor poate refuza verificarea acestora pe motivul neprezentării în termen, chiar dacă acest lucru nu este indicat expres. Iar dacă le va recepționa și verifica, atunci toate semnăturile care au fost colectate după expirarea a celor 60 de zile, urmează automat să fie excluse”, punctează Rodica Sîrbu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform normelor în vigoare, listele urmau să fie depuse până pe 4 septembrie. Ulterior, autoritatea avea la dispoziție 15 zile pentru a le verifica.

#CEC #Chisinau #referendum #semnaturi #Stadionul Republican

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.