Președintele Poloniei, Andrzej Duda a dat asigurări că țara sa vrea să vadă cât mai repede Ucraina în NATO, dar înțelege teama Germaniei de a da undă verde integrării Ucrainei în organizația militară de frica izbucnirii unui război în Europa.

Într-un interviu pentru ziarul german „Bild”, preşedintele polonez a afirmat că Ucraina „are o armată puternică, cu multă experienţă”. El a anticipat însă că la summitul NATO „nu se va lua o asemenea decizie”, de integrare a Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică.

„Trebuie să așteptăm sfârșitul războiului”, a spus președintele.

Privind spre viitor, Duda nu exclude staționarea trupelor poloneze în Ucraina în cazul unei încetări a focului cu Rusia în cadrul unei posibile misiuni de menținere a păcii NATO după semnarea armistițiului. Viitorul lui Vladimir Putin este complet deschis după revolta militară a grupului Wagner condus de Evgheni Prigojin. Întrebat despre posibile noi revolte, liderul polonez a explicat:

„Totul este posibil. Aceasta este Rusia”.

Potrivit unor surse de informații americane citate de jurnalistul Seymour Hersh, în Polonia și România există două brigăzi aeriene cu douăzeci de mii de soldați americani pregătiți pentru o eventuală intervenție militară în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Polonia a devenit cel mai apropiat partener militar al Statelor Unite și al Ucrainei. Konstantin Zatulin, vicepreședintele comitetului pentru relațiile cu mediul ex-sovietic al Dumei Ruse, a declarat recent: „Polonia devine un centru de concentrare a trupelor alături de Belarus și Ucraina”.

Guvernul polonez a fost primul care a livrat la Kiev patru avioane de luptă MiG-29 proiectate de sovietici. În interviul acordat „Bild”, președintele polonez și-a exprimat simpatia pentru soldații ruși. „Cred că și în Rusia părerile sunt împărțite. Acolo este teroare. Ei nu mor doar pe front”, ci și în accidente misterioase.

Duda a mai recunoscut că îi este „omeneşte” milă de „soldații de rând” ruși pe care Putin îi trimite prost echipați în primele linii.

#NATO #Polonia #razboi #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.