Și în Moldova există persoane care trăiesc mai mult de 100 de ani. Potrivit datelor oficiale în Registrul de stat al populaţiei sunt luate la evidență 534 de persoane cu vârsta peste 100 de ani, cetăţeni ai Republicii Moldova.

Astfel, dintre aceștia, 291 de persoane sunt înregistrate la domiciliu pe teritoriul Republicii Moldova, iar 243 nu au înregistrare la domiciliu/reşedinţa temporară.

Cea mai longevivă femeie are vârsta de 113 ani (actualmente, persoana se află la întreținerea statului în serviciul de plasament de tip rezidenţial situat în satul Badiceni, raionul Soroca), iar cel mai vârstnic bărbat are 112 ani și locuieşte în satul Corjeuţi, raionul Briceni.

Totodată, dea mai longevivă persoană, care a locuit pe teritoriul Republicii Moldova în perioada independenței, a fost identificată o femeie cu înregistrarea la domiciliu în raionul Donduşeni, satul Cernoleuca şi la 03.11.2006 a fost radiată din evidenţă pe motivul decesului, în vârstă de 117 ani.

„156 de persoane nu pot fi identificate, deoarece nu locuiesc la adresa de domiciliu, iar autorităţile publice locale și rudele identificate nu dispun de informaţii privind locul aflării acestora. 71 de persoane sunt locuitori din stânga Nistrului și municipiul Bender. Agenţia Servicii Publice nu deține informații cu privire la toate faptele și evenimente de stare civilă, care s-au produs în stânga Nistrului și în municipiul Bender”, se arată în nota informativă a ASP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procesul de automatizare a actelor de deces, cu actualizarea informaţiei în Registrul de stat al populaţiei a fost pus în aplicare în a doua jumătate a anului 2004, pe când majoritatea pensionarilor au fost luaţi în evidenţă în Registrul de stat al populaţiei în anii 2001 – 2002, ca urmare a procesului de înregistrare în masă în baza paşaportului de tip sovietic, cu atribuirea concomitentă a numărului de identificare de stat.

O bună parte din aceștia, până în anul 2005, au avut posibilitatea de a călători în statele CSI în baza pașaportului de tip vechi. Unii s-au stabilit cu domiciliu în străinătate – în țările de origine, fără a se radia din evidență de pe teritoriul Republicii Moldova.

De menționat că, potrivit legislației, radierea din evidenţa la domiciliu a persoanelor decedate se efectuează în temeiul certificatului de deces sau al comunicării oficiale în acest sens a organului de stare civilă din țară sau a autorității competente din străinătate, transmise direct Agenției Servicii Publice sau prin intermediul Ministerului Justiției ori al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Republicii Moldova, potrivit obligațiilor prevăzute de acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte sau pe bază de reciprocitate.

#agentia servicii publice #populație #Republica Moldova #varstnici

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.