Primăria municipiului Chișinău anunță avansarea unuia dintre cele mai mari proiecte de infrastructură urbană din ultimii ani – modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor. În sectorul Ciocana sunt în desfășurare două șantiere majore, care vizează atât construcția unei stații moderne de sortare, cât și recultivarea fostei gunoiști ilegale.

„Noi lucrăm la proiecte mari – în timp ce ei vorbesc”, a declarat primarul general Ion Ceban, într-o postare publică, referindu-se la criticile apărute în spațiul public.

Primul șantier presupune construirea unei stații de transfer dotate cu o linie de sortare a deșeurilor – o infrastructură care va permite separarea și direcționarea eficientă a deșeurilor reciclabile. În prezent, lucrările de bază la fundații sunt aproape de final, iar în perioada următoare urmează montarea structurilor metalice ale clădirii.

Al doilea proiect vizează recultivarea gunoiștii de la Ciocana, utilizată ilegal între anii 2010 și 2017. Terenul este reamenajat etapizat: a fost stabilizat, impermeabilizat și acoperit cu straturi de protecție, iar lucrările vor continua odată cu îmbunătățirea condițiilor meteo. La final, zona va fi complet amenajată și integrată în peisajul urban, conform standardelor de mediu ale Uniunii Europene.

Edilul subliniază că este vorba despre o premieră la nivel național în ceea ce privește recultivarea unui depozit de deșeuri după standarde europene:

„Procesul de recultivare este realizat în conformitate cu standardele Uniunii Europene și ale Republicii Moldova și reprezintă o premieră la nivel național”.

Valoarea investițiilor pentru etapa actuală depășește 12 milioane de euro, iar bugetul total al proiectului este de aproximativ 26 de milioane de euro. Finanțarea este asigurată de Primăria municipiului Chișinău (2,8 milioane de euro), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (9 milioane de euro), Banca Europeană de Investiții, prin intermediul Ministerului Finanțelor (9 milioane de euro), precum și de Parteneriatul pentru Eficiență Energetică și Mediu – E5P (5 milioane de euro, grant).

Autoritățile municipale afirmă că lucrările se desfășoară conform graficului și că, odată finalizate, acestea vor schimba fundamental modul în care sunt gestionate deșeurile în capitală – de la colectare și sortare, până la reducerea impactului asupra mediului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deseuri #Ceban

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar putea întâlni pe 19 februarie, înainte ca Trump să convoace prima reuniune a „Consiliului pentru Pace”. Casa Albă intenționează să folosească întâlnirea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza și pentru a strânge fonduri pentru reconstrucție, scrie Axios.

„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace și o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Gazei”, a declarat un oficial american.

Planurile pentru summit sunt încă în stadii incipiente și se pot modifica, iar Casa Albă a refuzat să comenteze.

Majoritatea aliaților occidentali nu s-au alăturat consiliului, exprimând scepticism față de mandatul său larg și dreptul de veto exclusiv al lui Trump. Unii au comparat inițiativa cu un posibil „Consiliu de Securitate alternativ al ONU”. În prezent, consiliul are 27 de membri și este prezidat de Trump, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU să supravegheze implementarea armistițiului, guvernarea și reconstrucția în Gaza.

Administrația Trump a început să contacteze zeci de țări pentru invitații și logistică, planificând întâlnirea la Institutul pentru Pace, redenumit recent în cinstea președintelui.

Oficialii americani au precizat: „Nimic nu a fost confirmat încă, dar administrația planifică acest lucru și a început să verifice ce lideri pot participa.”

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului avansează lent. Israelul a redeschis punctul de trecere Rafah către Egipt, însă doar un număr mic de palestinieni au putut să treacă. Un guvern tehnocratic palestinian a fost înființat, dar operează încă din Egipt. Administrația Trump și mediatorii Egipt, Qatar și Turcia încearcă un acord de demilitarizare cu Hamas, însă Israelul a avertizat că fără dezarmare nu va retrage forțele și nu va permite reconstrucția.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toată infrastructura militară, teroristă și ofensivă, inclusiv tunelurile și instalațiile de producție a armelor, va fi distrusă și nu reconstruită”. Waltz a adăugat că „observatori internaționali independenți” vor supraveghea procesul, iar un program internațional va răscumpăra armele de la membrii Hamas, cu integrarea unora dintre foștii membri în noile forțe de securitate guvernamentale.

Netanyahu, sceptic față de planul SUA, susține că Hamas va avea 60 de zile pentru dezarmare, după care Israelul ar putea relua acțiuni militare. Oficialii americani neagă și spun că procesul va dura mult mai mult, iar planul de 100 de zile prezentat de Jared Kushner prevede doar faza inițială de demilitarizare.

Dacă va avea loc, întâlnirea Consiliului pentru Pace ar fi prima reuniune publică a lui Netanyahu cu lideri arabi și musulmani după atacurile din 7 octombrie și conflictul din Gaza. Obiectivul rămâne consolidarea armistițiului și sprijinirea reconstrucției regiunii, cu implicarea mai multor actori internaționali