Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, declară că 400 de primari din întreaga țară sunt constrânși în acțiuni și în libera exprimare prin dosarele create la comandă, întrebările de la ANI sau alte structuri și prin mecanisme intenționat create, pentru a-i reduce la tăcere, în contextul procesului de amalgamare a localităților.

„Ori activezi liniștit și-i cânți osanale guvernării, ori te poți trezi cu percheziții, cu procuratura sau alte instrumente create împotriva primarilor, care sunt obligați într-o formă, sau alta să fie cuminți. Același lucru se întâmplă astăzi și în procesul de amalgamare a localităților, unde guvernarea se laudă că primarii benevol ar dori să facă acest lucru – este o minciună. Primarii sunt constrânși să o facă „benevol”, de altfel riscă consecințe”, a declarat Ion Ceban.

Totodată, primarul a adăugat că ceea ce se întâmplă la Durlești urmează să fie aplicat și la Codru, iar situații similare se înregistrează și în alte localități, pentru a le arăta primarilor că trebuie să se supună.

„Urmărim cum orchestrat, inclusiv prin surse mediatice, au ca scop discreditarea publică amplă a primăriilor, anume pentru a motiva acel dezmăț pregătit de PAS – lichidarea a 600 de primării în interesul lor strict politic. Este vorba de o reforma administrativ-teritorială care are ca scop reducerea drastică a numărului de primari și consilii locale, adică diminuarea vocilor și a democrației locale și favorizarea persoanelor „comode” pentru PAS.

Condamnăm atacul direct sau indirect asupra uneia dintre cele mai credibile în fața oamenilor instituții publice din țară: primarul, primăria și în general Administrația Publică Locală. Totul este pentru ca oamenii să-și piardă încrederea, or toate sondajele arată că cea mai mare încredere oamenii o au anume în primar și primăriile din țară. Așa au procedat când au discreditat profesorii și medicii și i-au numit corupți, această conducere distruge totul sub propriile interese. Este un raider al puterii actuale asupra primarilor, al primăriilor și consiliilor locale și a democrației locale”, a transmis Ion Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat că autoritățile vor simplifica procedura de amalgamare voluntară a primăriilor, eliminând obligativitatea organizării alegerilor locale anticipate până la scrutinul local general din 2027.

Guvernul renunță la obligativitatea alegerilor anticipate în procesul de amalgamare a primăriilor, anunță Buzu

#amalgamare #Ion Ceban #primari constransi

Un proiect de infrastructură impresionant prinde contur în Europa. Norvegia construiește cel mai lung și mai adânc tunel rutier subacvatic din lume, o investiție de aproximativ 2,4 miliarde de euro, care va lega regiuni de pe coasta de vest a țării și va elimina o parte dintre traversările cu feribotul. Tunelul E39 Rogfast va avea 27 de kilometri și va coborî, în punctul cel mai adânc, la 392 de metri sub nivelul mării, scrie adevărul.ro.

Construcția face parte dintr-un proiect amplu de modernizare a șoselei E39, care traversează Norvegia de la nord la sud, de-a lungul coastei vestice. Noul tunel va asigura o legătură rutieră permanentă între regiunile Nord-Jæren și Haugalandet și va reduce cu aproximativ 40 de minute timpul de călătorie.

În prezent, deplasarea de-a lungul acestei porțiuni de coastă presupune folosirea feriboturilor, iar traversările maritime pot prelungi considerabil călătoriile. Rogfast va permite șoferilor să circule pe sub fiordul Boknafjord, fără să mai depindă de transportul naval, potrivit Express.

Tunelul va ajunge la 392 de metri sub nivelul mării

Cu o lungime de aproximativ 27 de kilometri, Rogfast va deveni cel mai lung tunel rutier subacvatic destinat traficului obișnuit. În punctul său cel mai adânc, construcția va ajunge la 392 de metri sub nivelul mării, o performanță inginerească impresionantă.

Adâncimea este impusă de relieful submarin al fiordurilor norvegiene, care coboară până la aproximativ 400 de metri sub nivelul mării. Prin comparație, Canalul Mânecii are o adâncime medie de aproximativ 60 de metri și una maximă de 174 de metri.

Numele Rogfast este o prescurtare de la „Rogaland fastforbindelse”, denumire care face referire la regiunea Rogaland și la termenul norvegian pentru o legătură rutieră permanentă.

Tunelul va avea două galerii separate, fiecare cu câte două benzi de circulație. Proiectul include și o soluție neobișnuită: o intersecție subterană cu sensuri giratorii, care va permite accesul către insula Kvitsøy. Aceasta va fi construită la aproximativ 250 de metri sub nivelul mării.

Pasaje de evacuare la fiecare 250 de metri

Lungimea și adâncimea tunelului ridică provocări importante în privința siguranței. Una dintre principalele preocupări este riscul izbucnirii unui incendiu, mai ales că traseul va avea o pantă de până la 7%, care poate solicita suplimentar motoarele autovehiculelor.

Pentru situațiile de urgență, proiectanții au prevăzut pasaje de evacuare la fiecare 250 de metri, față de aproximativ 330 de metri, cât este distanța întâlnită în mod obișnuit în astfel de construcții.

În cazul unui incendiu, șoferii vor putea părăsi galeria afectată de fum și vor ajunge în tunelul paralel, separat printr-o structură de protecție. Măsura este menită să permită evacuarea rapidă și în condiții de siguranță.

Iluminat dinamic și decorațiuni pentru a combate monotonia

O problemă mai puțin obișnuită luată în calcul de proiectanți este monotonia unei traversări de aproape 27 de kilometri prin subteran. Pentru a reduce anxietatea șoferilor și senzația de claustrofobie, în interiorul tunelului este prevăzut un proiect artistic, completat de un sistem de iluminat dinamic.

Norconsult, compania responsabilă de proiectarea și consultanța tehnică, explică faptul că amenajările vor avea rolul de a preveni monotonia, de a facilita orientarea și de a reduce senzația de izolare.

„În interiorul tunelului va fi dezvoltat un proiect artistic pentru a preveni monotonia, a reduce anxietatea provocată de tuneluri, a scurta timpul de călătorie perceput și a crea un sentiment de orientare și recunoaștere”, arată reprezentanții companiei.

Decorațiunile vor contribui și la crearea senzației unui spațiu mai deschis, iar iluminatul dinamic va putea fi adaptat și schimbat în diferite zone ale tunelului.

Investiție de aproximativ 2,4 miliarde de euro. Când va fi gata

Lucrările la Rogfast au început inițial în 2018, însă proiectul a fost suspendat la sfârșitul anului 2019, după ce estimările au indicat depășiri ale costurilor. Contractele existente au fost anulate, iar proiectul a fost reorganizat. Construcția a fost reluată la sfârșitul anului 2021.

Finalizarea este programată pentru 2033, iar investiția este estimată la aproximativ 25 de miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a circa 2,4 miliarde de euro.

Tunelul face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a șoselei E39, care se întinde pe aproximativ 1.100 de kilometri, între Trondheim, în nord, și Kristiansand, în sud. În prezent, parcurgerea întregului traseu durează aproximativ 21 de ore și presupune nouă traversări cu feribotul.

Prin construirea de poduri și tuneluri, autoritățile norvegiene urmăresc să elimine aceste întreruperi și să reducă semnificativ timpul de deplasare de-a lungul coastei.

La finalizare, Rogfast va stabili mai multe recorduri mondiale: va fi cel mai lung tunel rutier subacvatic destinat traficului obișnuit, cel mai lung tunel rutier cu patru benzi și cel mai adânc tunel rutier cu patru benzi din lume. De asemenea, proiectul va include cea mai adâncă intersecție rutieră subterană.