Nu toți rezidenții preferă să meargă în sate, conform repartizării, din cauza condițiilor pe care le-au avut la căminele din Chișinău, susține ministrul Sănătății, Emil Ceban, Conform lui, responsabilii lucrează cu fiecare contract în mod individual, pentru a menține tinerii doctori în sistem.

Ministrul a relatat că, dacă absolvenții nu lucrează conform repartizării, aceștia trebuie să întoarcă banii pentru studii statului, deoarece rezidențiatul se face doar la buget, iar în cazul restituirii banilor, trebuie să fie întoarse și sumele pentru studiile de licență, iar situația nu se referă doar la specialiștii din domeniul sănătății.

„Apar familii, apar schimbări. Noi, individual, lucrăm cu aceste contracte. Deci, asta nu înseamnă că ei s-au dus din sistemul de sănătate. Ei, pur și simplu, nu s-au dus după repartizare, în regim rural. Este o problemă în țara noastră. Noi lucrăm foarte activ. Pentru asta trebuie să le facem și condiții. Să avem condiții bune de spitale. Să avem aparataj necesar. Ei, după 5-6 ani de universitate și condiții care le-au în Chișinău, la cămin, se duc la țară. Nu toți preferă acest lucru. Când este o repartizare, încheie contractul, dar, pe urmă, apar diferite dificultăți. De aceea, dacă se ajunge judecată, Constituția spune că fiecare din țara noastră are dreptul la învățământ. Sunt niște lucruri individuale. Noi, în Ministerul Sănătății, lucrăm cu acest proces”, a explicat Emil Ceban.

Ministrul a mai punctat că sprijinul oferit de stat pentru tinerii specialiști care merg să lucreze la sate se acordă doar după angajare. Respectiv, conform lui, în asemenea situație nu poate fi vorba despre careva prejudicii la adresa bugetului național.

Un raport al Curții de Conturi arată că, în ultimii 5 ani, 38 de tineri specialiști au demisionat din 18 spitale raionale, prejudiciind bugetul statului cu circa 4,5 milioane de lei, conform unui material publicat de Europa Liberă.

Absolvenții de la medicină care au studiat în baza bugetului de stat trebuie să muncească 5 ani conform repartizării. În 2024, indemnizațiile pentru ei au fost mărite de la 120.000 la 250.000 de lei, fiind acordate în mai multe tranșe. De asemenea, tinerii specialiști care aleg să muncească la sate mai beneficiază de compensații pentru chirie, transport și facturi, timp de cinci ani.

#conditii #Emil Ceban #medici #rezidenti #sate

Actuala preşedintă a parlamentului din landul Bavaria, Ilse Aigner (CSU), în vârstă de 61 de ani, ar putea deveni prima femeie preşedinte din Germania, potrivit unor surse apropiate Uniunii Creştin-Democrate (CDU), relatează AFP, preluată de Agerpres.

Nominalizarea ei este aşteptată să fie confirmată luni, la o reuniune a conducerii CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz.

Confirmarea ar face ca alegerea ei, pe 30 ianuarie, să fie practic sigură de către aproximativ 1.260 de alegători, în principal membri ai parlamentului din ambele camere (Bundestag şi Bundesrat), împreună cu câţiva reprezentanţi ai societăţii civile.

Ea i-ar succeda apoi lui Frank-Walter Steinmeier (SPD), care este preşedinte al Republicii Federale din 2017.

Tradiţia politică din Germania dictează ca partidele de coaliţie să caute să convină asupra unei figuri comune pentru acest rol în mare parte ceremonial, menit să depăşească diviziunile partizane şi să reprezinte conştiinţa morală a naţiunii.

Actuala coaliţie de guvernare este formată din Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU), formată din CDU-ul cancelarului Friedrich Merz şi aliatul său bavarez, CSU, precum şi din social-democraţi (SPD).

Luni, cancelarul şi-a exprimat dorinţa de a alege o femeie ca şef al statului, declarând că va propune un candidat „de centru”, fără a da nume.

Prin urmare, ar putea fi aleasă această politiciană a CSU, ale cărei apariţii într-un costum tradiţional (dirndl) la Oktoberfest au transformat-o într-o figură familiară în tot landul.

De asemenea, ea se bucură de un nivel de respect şi de recunoaştere care se extinde mult dincolo de rândurile CSU. De săptămâni întregi, partenerul de coaliţie SPD a emis numeroase declaraţii de susţinere pentru această fostă ministră a Agriculturii sub Angela Merkel.

Unul dintre liderii regionali ai SPD, Dietmar Woidke (Brandenburg), şi-a exprimat în mod clar sprijinul faţă de ea, descriind-o pentru Politico drept „candidata perfectă”. „Cunoaşte politica germană pe de rost. Este abordabilă. Îi plac oamenii, ştie să asculte şi să se facă ascultată”, a spus el.

Modul în care a gestionat relaţia cu grupul parlamentar al AfD din parlamentul landului Bavaria este considerat atât ferm, cât şi politicos.

Într-o perioadă de intensă polarizare politică şi în contextul în care partidul anti-imigraţie şi pro-rus AfD a atins o popularitate record în ţară, cu aproximativ 28% din intenţiile de vot, ea ar putea deveni o forţă pentru calmarea tensiunilor.

Ilse Aigner s-a născut în Bavaria, din părinţi care conduceau o companie de electricitate. Tinereţea i-a fost marcată de un cancer: o tumoare de pe spate a trebuit să fie extirpată.

După studii tehnice, a lucrat ca tehnician electrician pentru un producător de elicoptere, înainte de a ocupa numeroase funcţii parlamentare şi ministeriale, atât la nivel local, cât şi federal.