Ceban și Gavrilița – declarații contradictorii în privința intenției UTA Găgăuzia de a avea contract separat cu Gazprom

Ridicolă și imposibilă! Astfel califică premierul Natalia Gavrilița intenția unui grup de deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei de a negocia cu Gazprom un contract separat de aprovizionare a regiunii cu gaze naturale. Potrivit șefei Executivului, ideea aleșilor din sudul țării este imposibil de aplicat în practică, în condițiile în care la nivelul Adunării Populare nu există consens nici măcar în privința alegerii noului președinte al Adunării. De cealaltă parte, președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, spune că, din punct de vedere tehnic, o astfel de soluție este posibilă.

Premierul și președintele Moldovagaz au opinii diferite atunci când este vorba despre posibilitatea ca UTA Găgăuzia să-și negocieze un contract separat cu Gazprom. Declarațiile celor doi au fost făcute după ce membrii Adunării Populare au convenit să împuternicească un grup de deputați pentru a merge în Federația Rusă și a negocia condiții avantajoase de aprovizionare cu gaze naturale a cetățenilor din regiune.

„Este o chestie absolut imposibilă. Nu știu dacă cetățenii cunosc acest lucru, dar de luni de zile Adunarea Populară nu-și poate alege președintele și este pe cale de a merge în alegeri anticipate, pentru că nu pot să se înțeleagă cine să fie ales la conducerea de vârf. Între timp, iată că au găsit înțelegerea ca să vină cu astfel de idei care sunt ridicole și nici nu merită a fi discutate”, a spus Natalia Gavrilița în timpul unei emisiuni la Radio Moldova.

De cealaltă parte, Vadim Ceban spune că, tehnic, este posibil ca UTA Gagăuzia să obțină contract individual de aprovizionare cu gaze naturale, însă deocamdată Molodvagaz n-a primit o astfel de solicitare.

„Este intenția nobilă a deputaților respectiv, dacă ei obțin acest rezultat nu doar pentru Găgăuzia, dar și pentru toți consumatorii, acest lucru va fi salutabil. Deci în acest caz trebuie să fie creată o companie care va furniza gaze naturale și care va fi un furnizor separat. Respectiv, toți consumatorii Moldovagaz trebuie să treacă la alt furnizor și tehnic această companie trebuie să lucreze conform pieței libere de gaze. Adică să broneze capacități la hotar să achite tarif de transport, tarif de distribuție. Pentru Găgăuzia avem un consum de 47 de milioane de metri cubi. Pentru a transporta și distribui acest volum de gaze trebuie peste 120 de milioane de lei anual. Deci întrebarea dacă sunt capabili, atunci piața este liberă, sunt 23 de furnizori și orice furnizor poate să negocieze cu cine vrea din Ucraina, România, Rusia, Bulgaria, Turcia. Dar nu s-a adresat nimeni la noi și nu pot comenta”, a spus președintele Moldovagaz, Vadim Ceban.

În prezent, cetățenii Republicii Moldova achită un tarif de 11,08 lei pentru un metru cub de gaze naturale. În condițiile majorării prețului de achiziție a gazului, Moldovagaz a solicitat ANRE ajustarea în creștere a tarifului până la 15,58 lei pentru un metru cub. Dacă ANRE va aproba majorarea, noile tarife vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022. Potrivit unui anunț al premierului Natalia Gavrilița, indiferent de majorarea operată de ANRE, cetățenii vor achita tariful vechi pentru primii 150 de metri cubi consumați, Guvernul fiind cel care va acoperi diferența de tarif.

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.