Ridicolă și imposibilă! Astfel califică premierul Natalia Gavrilița intenția unui grup de deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei de a negocia cu Gazprom un contract separat de aprovizionare a regiunii cu gaze naturale. Potrivit șefei Executivului, ideea aleșilor din sudul țării este imposibil de aplicat în practică, în condițiile în care la nivelul Adunării Populare nu există consens nici măcar în privința alegerii noului președinte al Adunării. De cealaltă parte, președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, spune că, din punct de vedere tehnic, o astfel de soluție este posibilă.

Premierul și președintele Moldovagaz au opinii diferite atunci când este vorba despre posibilitatea ca UTA Găgăuzia să-și negocieze un contract separat cu Gazprom. Declarațiile celor doi au fost făcute după ce membrii Adunării Populare au convenit să împuternicească un grup de deputați pentru a merge în Federația Rusă și a negocia condiții avantajoase de aprovizionare cu gaze naturale a cetățenilor din regiune.

„Este o chestie absolut imposibilă. Nu știu dacă cetățenii cunosc acest lucru, dar de luni de zile Adunarea Populară nu-și poate alege președintele și este pe cale de a merge în alegeri anticipate, pentru că nu pot să se înțeleagă cine să fie ales la conducerea de vârf. Între timp, iată că au găsit înțelegerea ca să vină cu astfel de idei care sunt ridicole și nici nu merită a fi discutate”, a spus Natalia Gavrilița în timpul unei emisiuni la Radio Moldova.

De cealaltă parte, Vadim Ceban spune că, tehnic, este posibil ca UTA Gagăuzia să obțină contract individual de aprovizionare cu gaze naturale, însă deocamdată Molodvagaz n-a primit o astfel de solicitare.

„Este intenția nobilă a deputaților respectiv, dacă ei obțin acest rezultat nu doar pentru Găgăuzia, dar și pentru toți consumatorii, acest lucru va fi salutabil. Deci în acest caz trebuie să fie creată o companie care va furniza gaze naturale și care va fi un furnizor separat. Respectiv, toți consumatorii Moldovagaz trebuie să treacă la alt furnizor și tehnic această companie trebuie să lucreze conform pieței libere de gaze. Adică să broneze capacități la hotar să achite tarif de transport, tarif de distribuție. Pentru Găgăuzia avem un consum de 47 de milioane de metri cubi. Pentru a transporta și distribui acest volum de gaze trebuie peste 120 de milioane de lei anual. Deci întrebarea dacă sunt capabili, atunci piața este liberă, sunt 23 de furnizori și orice furnizor poate să negocieze cu cine vrea din Ucraina, România, Rusia, Bulgaria, Turcia. Dar nu s-a adresat nimeni la noi și nu pot comenta”, a spus președintele Moldovagaz, Vadim Ceban.

În prezent, cetățenii Republicii Moldova achită un tarif de 11,08 lei pentru un metru cub de gaze naturale. În condițiile majorării prețului de achiziție a gazului, Moldovagaz a solicitat ANRE ajustarea în creștere a tarifului până la 15,58 lei pentru un metru cub. Dacă ANRE va aproba majorarea, noile tarife vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022. Potrivit unui anunț al premierului Natalia Gavrilița, indiferent de majorarea operată de ANRE, cetățenii vor achita tariful vechi pentru primii 150 de metri cubi consumați, Guvernul fiind cel care va acoperi diferența de tarif.

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.