Comisia Electorală Centrală (CEC) avertizează că ultima zi când poate fi solicitată autorizarea exit-pollurilor și acreditarea observatorilor pentru alegerile de pe 5 noiembrie 2023.

Potrivit instituției, asociațiile obștești, instituțiile de instruire și cercetare în domeniul electoral din Republica Moldova, autoritățile electorale din străinătate, organizațiile internaționale, guvernele statelor străine, organizațiile neguvernamentale din străinătate, precum și experții internaționali în domeniul electoral pot depune dosarul pentru acreditarea observatorilor cel târziu sâmbătă.

„Lista observatorilor naționali și internaționali acreditați de Comisia Electorală Centrală poate fi accesată pe pagina web oficială www.cec.md, la rubrica „Alegeri locale generale 2023”, compartimentul „Acreditarea observatorilor”. La fel, 28 octombrie este termenul limită de solicitare a autorizării exit-pollurilor și înregistrării operatorilor de interviu”, transmite Comisia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ziua alegerilor, până la ora 21:00, se interzice publicarea rezultatele oricăror sondaje de opinie privind preferințele politice ale alegătorilor. După ora 21:00 pot fi făcute publice doar rezultatele exit-pollurilor, after pollurilor și rezultatele sondajelor de opinie privind preferințele politice ale alegătorilor care au fost prezentate publicului până în ziua alegerilor.

„Pe pagina web oficială a Comisiei www.cec.md, la rubrica „Alegeri locale generale 2023”, compartimentul „Autorizarea efectuării sondajelor de opinie și a exit-poll-urilor” puteți vedea care sondaje au fost autorizate de către CEC”, mai informează autoritatea.

#acreditari #CEC #exit poll #observatori #sondaje

Negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate marți la Abu Dhabi, s-au încheiat după mai bine de patru ore și vor continua miercuri. Deocamdată, nu au fost anunțate rezultate concrete, iar pozițiile părților rămân diferite în privința unui eventual armistițiu. În același timp, Washingtonul încearcă să obțină participarea directă a Europei la următoarele runde de discuții.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că în prima zi a negocierilor au fost abordate chestiuni umanitare, inclusiv schimbul de prizonieri de război și repatrierea copiilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a calificat prima zi a tratativelor drept „foarte productivă” și a confirmat că Statele Unite își doresc extinderea formatului prin includerea reprezentanților europeni.

Potrivit publicației Politico, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner vor încerca să convingă Rusia să accepte participarea directă a Europei la următoarea rundă de negocieri. Washingtonul ar vrea ca actuala întâlnire să fie ultima desfășurată fără implicarea deplină a partenerilor europeni. „Avem nevoie de Europa la masa negocierilor”, a declarat un oficial american citat de publicație.

De altfel, înainte de începerea discuțiilor trilaterale, reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene s-au întâlnit cu oficiali americani și ucraineni.

În ceea ce privește un eventual armistițiu, Moscova nu dă semne că ar fi pregătită să îl accepte în această etapă. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că trebuie clarificate mai întâi principiile viitoarei arhitecturi de securitate europene și abia ulterior discutată oprirea focului în Ucraina.

Poziția Rusiei stârnește îngrijorări în rândul statelor europene, care se tem că solicitările Kremlinului ar putea viza inclusiv reducerea prezenței NATO pe flancul estic. În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că discuțiile mai ample despre securitatea europeană ar trebui să aibă loc după obținerea unui armistițiu.

Tot marți, reprezentanții Statelor Unite, ai Europei și ai Ucrainei au reafirmat, într-o declarație comună, angajamentul pentru o arhitectură de securitate solidă în Europa după încheierea războiului. Documentul subliniază respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și dreptul acesteia de a-și decide independent viitorul. Semnatarii au reconfirmat și rolul central al NATO în apărarea colectivă euroatlantică și au discutat despre măsuri de prevenire a escaladării militare.

Între timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au continuat. Potrivit autorităților de la Kiev, înainte de începerea negocierilor, armata rusă a atacat zece regiuni și a lovit cinci substații energetice importante.