Pe parcursul perioadei electorale, diverși actori politici, neînregistrați în calitate de candidați la prezidențiale sau în calitate de participanți la referendum, au organizat întâlniri cu alegătorii, la care au făcut agitație electorală. Evenimentele erau camuflate ca întâlniri cu cetățenii. Sunt câteva dintre constatările Comisiei Electorale Centrale, care precizează că legislația cu privire la întruniri trebuie amendată, iar astfel de încălcări să fie sancționate, transmite IPN.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat că au fost fixate manifestări de corupere a alegătorilor, de dezinformare, atât în spațiul online, cât și prin pliante și afișe. S-a constatat finanțare ilegală, neconformă.

„Am fost sesizați, atât în perioada electorală, cât și în ziua alegerilor de către MAI, prin intermediul inspectoratelor de poliție, care au constatat mai multe nereguli și abateri de la legislația electorală. Au fost constatate nenumărate acțiuni desfășurate de către auto-declaratul bloc politic „Victorie”, inclusiv prin organizarea de întâlniri cu alegătorii, prin distribuirea materialelor de agitație referitoare la referendum, de către acest subiect care nu a fost înregistrat, dar care a continuat nestingherit să facă agitație electorală în teritoriu, inclusiv împărțind bunuri și din cele care sunt interzise sau sunt pasibile de pedeapsă penală”, a spus președinta CEC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Prin prisma acestor acțiuni ale subiecților politici, este necesar să venim cu propuneri, inclusiv referitor la amendarea legislației – Legea cu privire la întruniri. Este necesară sancționarea desfășurării campaniei neautorizate nu doar în ziua alegerilor, așa cum prevede acum Codul Contravențional, dar și până la aceasta, chiar din momentul începerii perioadei electorale”, consideră Angelica Caraman.

Președinta CEC a mai spus că alegerile din acest an au fost marcate, ca niciodată, de colectarea ilegală a datelor cu caracter personal de către persoane neautorizate. Totodată, au existat sesizări în ceea ce privește influențarea opțiunii de vot.

„Avem înregistrate materiale video cu semne vădite de încălcare a principiului secretului votului și, mai grav, chiar influența opțiunii de vot. Și mai trist este că asemenea acțiuni au avut loc în instituții medicale, în azilurile de bătrâni. Cred că va trebui să revenim și cu anumite concluzii să examinăm mai detaliat aceste acțiuni, inclusiv din partea funcționarilor electorali”, a mai spus Angelica Caraman.

#agitatie electorala #alegeri #CEC #sanctiuni

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.