Unități militare loiale liderului cecen Ramzan Kadîrov s-ar declara pregătite să intervină în Iran pentru a sprijini forțele armate ale Teheranului, în eventualitatea unei invazii terestre americane. Informațiile sunt relatate de presa internațională, cu referire la postul iranian de stat Press TV, citat de kyivpost.com.

Potrivit sursei, aceste unități ar putea fi mobilizate dacă Washingtonul decide să escaladeze operațiunile militare dincolo de atacurile aeriene. Press TV susține că forțele și-au exprimat disponibilitatea de a interveni, descriind conflictul drept un „război religios” și o posibilă implicare ca fiind „jihad”.

Deocamdată, afirmațiile nu au fost verificate independent și nu există confirmări oficiale din partea autorităților ruse sau cecene.

Informațiile apar pe fondul tensiunilor în creștere din regiune, după mai multe săptămâni de atacuri lansate de Statele Unite ale Americii și Israel asupra unor ținte iraniene. Oficialii americani nu au confirmat existența unor planuri pentru o operațiune terestră, însă presiunea militară asupra Iranului continuă, în paralel cu eforturile diplomatice.

La rândul său, potrivit Antena 3 CNN, Iran a răspuns prin atacuri repetate cu rachete și drone, care au vizat Israelul și poziții americane din regiune.

În același timp, Teheranul a acuzat Ucraina de implicare în conflict. Într-o scrisoare adresată Organizației Națiunilor Unite, ambasadorul iranian Amir Saeid Iravani a susținut că Kievul ar fi trimis „sute de experți” pentru a sprijini operațiunile conduse de SUA și Israel.

Autoritățile ucrainene resping aceste acuzații. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Heorhiy Tykhy, a calificat afirmațiile drept false și a declarat că Iranul nu are temei să acuze Ucraina, în contextul în care a furnizat Rusiei drone utilizate în război.

Forțele asociate cu Kadîrov, cunoscute drept „kadîroviți”, au participat anterior la conflicte alături de trupele ruse, inclusiv în Ucraina. O eventuală desfășurare a acestora în Iran ar indica o posibilă extindere a conflictului dincolo de Orientul Mijlociu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iran #Kadîrov

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.