Judecătoarea irlandeză Siofra O’Leary a fost aleasă luni preşedinte al Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi va deveni în noiembrie prima femeie care ocupă această funcţie, a anunţat luni instituţia judiciară a Consiliului Europei, transmite AFP, scrie agerpres.ro.

Deja vicepreşedinte al CEDO, Siofra O’Leary îi va succeda judecătorului islandez Robert Spano, aflat în post din primăvara lui 2020. O’Leary ”este prima femeie preşedinte al Curţii Europene a Drepturilor Omului”, a explicat CEDO într-un comunicat. Mandatul său are o durată maximă de trei ani.

În vârstă de 53 de ani şi născută la Dublin, Siofra O’Leary a devenit judecător la CEDO în 2015, iar din ianuarie acest an este vicepreşedinte al acestei instanţe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Preşedintele CEDO este ales de cei 46 de judecători ai curţii (câte un judecător pentru fiecare ţară membră a Consiliului Europei). În afară de funcţia de reprezentare, misiunea sa este de a conduce audierile în Marea Cameră, care tratează chestiunile cele mai sensibile ale curţii de la Strasbourg.

#CEDO #femeie #presedinte

Cei doi soldați nord-coreeni capturați în timp ce luptau pentru Rusia împotriva Ucrainei se află acum în Coreea de Sud, unde vor fi audiați și verificați de serviciile de securitate, relatează Reuters. Seul trebuie să decidă dacă le acordă protecție, iar cazul ridică întrebări juridice privind transferul prizonierilor de război.

Ministrul sud-coreean al Unificării a anunțat luni, 28 septembrie, că situația lor va fi analizată în baza legislației și a practicilor din cazuri similare, transmite digi24.ro

Ce se va întâmpla cu ei

De obicei, nord-coreenii care cer protecție sunt anchetați de Serviciul Național de Informații (NIS) până la 90 de zile, perioadă care poate fi prelungită. Procedurile pentru cei doi ar putea fi mai ample, din cauza experienței lor militare. Yu Yong-weon, parlamentar al opoziției sud-coreene, care s-a întâlnit cu ei în Ucraina în februarie 2025, spune că soldații fac parte din forțele speciale și ar putea oferi informații despre armata nord-coreeană. Potrivit lui, izolarea prelungită într-un centru de detenție ucrainean le-ar fi putut afecta sănătatea mentală.

Dacă primesc protecție, vor urma programe de relocare, apoi vor fi integrați în societatea sud-coreeană. Decizia aparține, de regulă, ministrului Unificării, dar directorul NIS o poate lua din motive de securitate națională.

Problema juridică

Convenția a III-a de la Geneva prevede repatrierea prizonierilor după încheierea ostilităților active, dar nu interzice neapărat transferul într-o țară terță mai devreme. Seulul și Kievul nu au făcut public temeiul legal al mutării. Peter Ward, cercetător la Sejong Institute, spune că repatrierea nu trebuie aplicată dacă întoarcerea le-ar pune viața în pericol. Lee Shin-wha, fost emisar ONU pentru drepturile omului în Coreea de Nord, avertizează că transferul poate genera tensiuni juridice și diplomatice.

Cei doi și-au exprimat repetat dorința de a ajunge în Coreea de Sud. Trimiterea lor înapoi ar putea încălca principiul non-refoulement, care interzice returnarea unei persoane într-o țară unde riscă tortură sau persecuție.

Scuze cerute Ucrainei

Seulul a cerut scuze Kievului după ce Zelenski a dezvăluit transferul la Adunarea Generală a ONU, săptămâna trecută. Coreea de Sud susține că Ucraina a încălcat un acord de confidențialitate, necesar pentru protejarea soldaților și a rudelor lor din Nord. Kievul spune că nu a existat un asemenea acord.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Doi soldaţi nord-coreeni capturaţi de Ucraina au fost transferaţi în Coreea de Sud după luni de negocieri, a declarat joi, 24 septembrie, un parlamentar sud-coreean.