Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Republica Moldova să achite 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL, într-un dosar privind executarea unei hotărâri judecătorești care a dus la vânzarea forțată a bunurilor acesteia la licitație.

Decizia a fost pronunțată în data de 4 iunie 2026, după ce, în hotărârea de fond din mai 2025, Curtea a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la respectarea proprietății.

Potrivit CEDO, instanțele naționale nu au asigurat un recurs efectiv și nu au motivat suficient deciziile prin care compania a fost implicată într-un litigiu ce a dus, ulterior, la executarea silită și vânzarea integrală a activelor sale.

Unul dintre activele principale ale firmei a fost vândut în 2011 la licitație pentru aproximativ 54.000 de euro, deși valoarea estimată depășea 400.000 de euro. Curtea a apreciat că statul nu a oferit un mecanism eficient de protecție împotriva pierderii proprietății.

Compania solicitase despăgubiri de aproape 1 miliard de euro, inclusiv profituri presupus pierdute, însă judecătorii europeni au respins majoritatea pretențiilor ca fiind speculative și nedovedite.

CEDO a acordat, în echitate, suma de 560.000 de euro, echivalentul a 11, 3 milioane de lei cu titlu de prejudiciu material, respingând restul cererilor.

Seksimp Group SRL, o companie cu capital sloven activă în domeniul agribusiness, a dezvoltat un complex agroindustrial în raionul Dubăsari, deținând terenuri agricole și infrastructură de producție. Disputa juridică internă a început în urma unui conflict cu parteneri locali, care a dus la un proces în instanțele naționale și ulterior la executarea silită a bunurilor companiei.

Una dintre instanțele care a examinat cauza a fost Curtea de Apel Chișinău, din completul de judecată făcând parte și judecătoarea Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale.

În hotărârea sa, CEDO a constatat încălcarea articolului 6 din Convenție (dreptul la un proces echitabil) și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 (protecția proprietății).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#560 de mii de euro #companie #decizie CEDO #hotarare #Republica Moldova

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.