Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins marți o cerere a 672 de pompieri profesionişti şi voluntari împotriva vaccinării lor obligatorii contra COVID-19 în Franţa, transmite AFP.

„Curtea a apreciat că aceste cereri sunt în afara domeniului de aplicare a Articolului 39 din reglementarea sa care permite sesizarea în procedură de urgenţă când solicitanţii sunt expuşi unui risc real de daune ireparabile”.

Pompierii invocaseră dispoziţiile Convenţiei europene a drepturilor omului referitoare la „dreptul la viaţă” şi „dreptul la respectarea vieţii private şi familiale”.

Ei cereau CEDO să „suspende obligativitatea vaccinării” prevăzută prin legea din 5 august 2021 referitoare la gestionarea crizei sanitare şi să suspende de asemenea dispoziţiile prevăzând interzicerea exercitării activităţilor celor care nu se vor conforma vaccinării obligatorii”, precum şi întreruperea remunerării acestora.

Decizia CEDO, luată de un complet format din şapte judecători, nu prevede totuşi „imposibilitatea unor decizii ulterioare cu privire la admisibilitate şi asupra fondului cazurilor respective”, precizează curtea.

Într-un comunicat anunţând intenţia sa de a sesiza Curtea, sindicatul Sud SDIS al pompierilor insista la începutul lunii august asupra faptului că nu este împotriva vaccinului, ci doar împotriva obligativităţii vaccinării, foarte rău primită, inclusiv de persoane deja vaccinate.

Curtea Constituţională a Franţei a susţinut, cu unele excepţii, la 5 august, legea adoptată de parlamentul ţării privind obligativitatea vaccinării pentru angajaţii serviciilor de urgenţă, medicilor şi profesorilor, conform presei franceze.

„Este prima hotărâre europeană cu privire la obligativitatea vaccinării împotriva COVID-19”, a reacţionat pe Twitter juristul Nicolas Hervieu, specialist al CEDO.

Curtea, cu sediul la Strasbourg, se pronunţase totuşi deja într-un dosar referitor la obligativitatea vaccinării în 8 aprilie, în urma sesizării unor părinţi cehi care refuzau să-şi vaccineze copiii împotriva bolilor copilăriei.

CEDO aprecia că această obligaţie poate fi necesară într-o societate democratică. Această hotărâre, chiar dacă nu se referea la vaccinarea împotriva COVID-19, este considerată drept o înfrângere pentru antivaccinişti.

#CEDO #Franta #pompieri #vaccinare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.