Atât timp cât va exista Consiliul Europei, Federația Rusă va fi obligată să execute hotărârile Curții Europene pentru Drepturile Omului. O spune avocatul Vadim Vieru, după ce, recent, juriștii Promo-Lex au obținut câștig de cauză la CEDO într-un nou dosar ce vizează drepturile omului în regiunea transnistreană. Vadim Vieru spune că Rusia nu execută acum deciziile CEDO, însă regimul politic de la Kremlin s-ar putea schimba în 5-10 ani, notează IPN.

Recent, CEDO a constatat încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană în cazul „Lipovcenco și Halabudenco”. Potrivit avocatului Promo-Lex, Vadim Vieru, Curtea a stabilit că Federația Rusă, prin exercitarea constantă a controlului asupra regiunii transnistrene prin sprijinul politic, economic și militar oferit autorităților separatiste, își asumă responsabilitatea pentru abuzurile grave ale drepturilor omului comise în regiune.

„Promo-Lex mai are cel puțin 30 de cazuri ce vizează regiunea transnistreană și așteptăm hotărârile pronunțate de CEDO pe aceste cazuri. Până acum am avut încă 40 de cazuri la CEDO care au vizat regiunea transnistreană. Hotărârea Lipovcenco și Halabudenco este o hotărâre foarte importantă. Avocații au venit cu argumente juridice că pseudo-sistemul de drept din regiunea transnistreană nu corespunde standardelor europene, de aceea a fost constatată încălcarea drepturilor celor doi cetățeni. Unul dintre ei, Lipovcenco, a fost condamnat pentru simplul fapt că în agenda sa personală avea scris că în regiunea transnistreană trebuie să existe o misiune ONU. Pentru asta el a fost condamnat pentru extremism, a fost plasat în detenție, maltratat, fără asistență medicală. Acum este în siguranță, a fost eliberat. Halabudenco a avut o situație similară când i s-au incriminat fapte ilegale care nu au fost confirmate. Avem deja hotărârea CEDO. Rolul nostru ca avocați este să insistăm ca ea să fie executată”, a spus avocatul Vadim Vieru în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova.

Potrivit avocatului, deciziile CEDO rămân în vigoare atât timp cât va exista Consiliul Europei, iar mai devreme sau mai târziu, Rusia va fi obligată să le execute.

„Potrivit dreptului internațional și prevederilor Consiliului Europei, de executarea hotărârilor CEDO se ocupă Comitetul de Miniștri. Noi avem multe cauze care așteaptă să fie executate. Nu știm care va fi regimul politic în Federația Rusă, în viitor. E posibil ca el să se schimbe în 5-10 ani, iar statele nu scapă de obligația de a executa hotărârile internaționale. Atât timp cât va exista Consiliul Europei, Federația Rusă va fi obligată să execute aceste hotărâri”, a mai spus directorul de programe al Asociației Promo-Lex, Vadim Vieru.

În cazul cetățeanului Lipovcenco, CEDO a constatat încălcarea mai multor drepturi printre care: dreptul de a nu fi supus torturii și dreptul la libertate. Guvernul Federației Ruse a fost obligat să plătească reclamantului suma de 26.000 euro, în calitate de prejudiciu moral și suma de 4.000 euro, în calitate de cheltuieli legate de asistența juridică. În cazul cetățeanului Halabudenco, CEDO a constat violarea dreptului la libertate, la viața privată și la o justiție echitabilă. Pe acest caz, CEDO a dispus ca Rusia să achite reclamantului suma de 6.500 euro, în calitate de prejudiciu moral.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEDO #Promo-Lex #Transnistria #Vadim Vieru

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.