Cehia este gata să împărtășească cu Republica Moldova din experiența sa, bunele practici de aderare la UE, și să ofere sprijin în organizarea celui de-al doilea Summit al Comunității Politice Europene la Chișinău. Acest lucru i-a fost transmis președintei țării, Maia Sandu, astăzi, 19 octombrie de către președinta Camerei Deputaților a Parlamentului Republicii Cehe, Markéta Pekarová Adamová, care se află în perioada 17-19 octombrie curent, într-o vizită de lucru în țara noastră.

Cele două lidere au discutat despre următorii pași în procesul de euro-integrare, inclusiv despre efortul autorităților de a implementa cele nouă recomandări formulate de UE, atunci când a acordat Moldovei statutul de țară candidată la aderare. Prioritare pe agenda guvernării rămân reforma justiției și lupta cu corupția.

În context, Maia Sandu a subliniat necesitatea introducerii, de către UE, a unor sancțiuni dure și clare pentru acte de corupție, indiferent în ce țară se întâmplă acestea. Curățarea justiției și condamnarea hoților ar întări convingerea oamenilor că democrația și statul de drept pot produce rezultate.

Precizăm că, în prezent, Cehia deține președinția Uniunii Europene.

Markéta Pekarová Adamová a avut întrevederi cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, și urmează să se întâlnească și cu prim ministra, Natalia Gavrilița.

Amintim că, cel de-al doilea Summit al Comunității Politice Europene va avea loc primăvara viitoare în Republica Moldova. Președinta Moldovei, Maia Sandu, a participat joi, 6 octombrie curnet, alături de liderii altor 43 de state și guverne din Europa, la inaugurarea Comunității Politice Europene, la Praga, unde și s-a stabilit că cel de-al doilea summit va fi organizat în țara noastră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cehia #Maia Sandu #Markéta Pekarová Adamová #RePatriot Summit

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.