Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău în colaborare cu Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” și TVR Moldova organizează un spectacol extraordinar dedicat aniversării celor 20 de ani de la fondarea Institutului Cultural Român și celor 13 ani de la înființarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău.

Omagiind unitatea culturii române, spectacolul va avea o distribuție extraordinară: apreciații tenori din România – Andrei Fermeșanu, Florin Guzgă și Andrei Apreotesei și cunoscutele soprane din Republica Moldova – Natalia Tanasiiciuc, Lilia Istratii și Anastasia Cușnir, acompaniați de Orchestra Simfonică și Corul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. La pupitru dirijoral, maestrul Daniel Jinga, directorul Operei Naționale București. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 7 octombrie 2023, ora 18.00 la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”.

Daniel Jinga este Maestru de Cor, dirijor principal al Filarmonicii Muntenia din Târgoviște și al Orchestrei Metropolitane București, dirijor fondator al Corului de Camera „Accoustic”. S-a afirmat ca dirijor secund al Corului de Cameră „Madrigal” și dirijor fondator al Corului de cameră „Accoustic”, cu care abordează o paletă repertorială complexă: muzică sacră, prelucrări folclorice, renaștere europeană, muzică contemporană și muzică de teatru și film, colaborând cu regizori precum Alexandru Tocilescu, Alexandru Darie, Alexander Hausvater, Alexandru Dabija.

Este inițiator și dirijor al unor proiecte pop-rock simfonic sau „mainstream” ce i-au avut ca protagoniști pe Vlad Miriță, PHOENIX, IRIS, Smiley, Marius Moga, Gheorghe Zamfir, Angela Gheorghiu, Valentina Naforniță, Teodor Ilincăi, Felicia Filip, Irina Iordăchescu, Maria Jinga, Iordache Basalic, Ana Cebotari, Irina Baiant, Corul „Song” și mulți alții.

Alături de Orchestra Metropolitană București și Orchestra Simfonică „Muntenia” a realizat discul „Rapsodiem”, care cuprinde cele două rapsodii enesciene și suita „Valurile Dunării”, compusă de Iosif Ivanovici. Din anul 2012 este Maestru de Cor al ONB. În prezent, Daniel Jinga este manager director general interimar al Operei Naționale București.

Andrei Fermeşanu este solist al Operei Naţionale Române din Iaşi din anul 2012. Repertoriul său include roluri principale din opere precum: Il Barbiere di Siviglia de Gioachino Rossini, L’elisir d’amore de Gaetano Donizetti, Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart, Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski, Rigoletto de Giuseppe Verdi, Carmina Burana de Carl Orff. Tipologia vocală a „tenorului de grazia” i-a adus recunoaşterea atât în faţa publicului din cadrul instituţiilor muzicale reprezentative ale ţării, cât şi în critica de specialitate. Andrei Fermeşanu este directorul general al Operei Naţionale Române din Iaşi.

Andrei Apreotesei este solist al Operei Naţionale Române din Iaşi din anul 2014 şi a debutat în numeroase roluri de-a lungul anilor. Este, totodată, şi directorul general al Ateneului Naţional Iaşi.

Florin Guzgă a început colaborarea cu Opera ieşeană în 2006, ca membru al Corului, iar în 2013 a debutat ca solist. Este unul dintre cei mai apreciaţi tenori ai României, a primit numeroase premii naţionale şi internaţionale şi a colaborat cu teatre lirice din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa, Galaţi, Chişinău, Toulouse, Zagreb. Acesta este directorul artistic al Operei Naţionale Române din Iaşi.

Natalia Tanasiiciuc a debutat în 2013 pe scena Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Începând din 2014, colaborează cu mai multe teatre importante din Europa: Opera din Zürich, La Monnaie, Opera din Oslo, Teatrul Massimo di Palermo, Staatsoper Hamburg, Teatrul Național de Operă din Praga, Opera Royal de Wallonie-Liège, Opéra de Lausanne, Garsington Opera, Volksoper Wien, Teatro Real, alături de dirijori precum: Gianandrea Noseda, Allain Altinoglu, Omer Meyer Wellber, Speranza Scapucci, Douglas Boyd etc. În perioada 2017-2019 urmează cursurile Studioului de Operă de la Opernhaus Zürich – Internationales Opernstudio Zürich. De-a lungul carierei, a participat a obținut premii și mențiuni la mai multe competiții internaționale importante, printre care: Premiului 2 la prestigiosul concurs „Neue Stimmen” din Germania, sau premiul special al juriului concursului „Le Grand Prix d’Opera” din București.

Mezzo-soprana Lilia Istratii a studiat la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, între 2013 și 2019, absolvind cu un master, specializarea bel canto. În prezent este angajată a Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău. A debutat la Teatr Wielki Opera Narodowa (Polonia) în 2019 ca Olga în „Evghenii Onegin” de Ceaikovski, iar repertoriul ei include, printre altele, Suzuki din „Madama Butterfly” de Puccini, Maddalena din „Rigoletto”, Flora din „La Traviata”, Fenena din „Nabucco” de Verdi, Lola din „Cavalleria rusticana” de Mascagni, precum și părți solo din „Stabat Mater” de Rossini, „Dixit Dominus” de Vivaldi și „Magnificat” de Johann Sebastian Bach ș.a.

Soprana Anastasia Cușnir, solistă a Teatrului de Operă și Balet „Maria Bieșu” este absolventa cursurilor facultății și masterului de canto academic ale Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Are o bogată experiență artistică, printre rolurile sale numărându-se: Adina în „L’elisir d’Amore” de Gaetano Donizetti, Micaela din „Carmen” de Georges Bizet sau Violetta Valeri din „La Traviata” de Giuseppe Verdi.

Înființat în 2003, Institutul Cultural Român are drept scop principal creșterea vizibilității culturii române în lume, în principal prin derularea de proiecte culturale în care sunt implicați artiști, autori și operatori culturali români. Ne adresăm în special publicului din străinătate; suntem o rețea de institute culturale românești foarte active pe piețele unde ne desfășurăm activitatea: la Beijing, Berlin, Bruxelles, Budapesta (cu filiala Seghedin), Chișinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia, Veneția și Viena. Ne propunem să stabilim parteneriate cu numeroase instituții străine și să dezvoltăm proiecte comune, unele dintre acestea în rețeaua EUNIC. Încurajăm exportul de produse culturale românești prin susținerea participării creatorilor români la festivaluri internaționale.

În Republica Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” are deosebita misiune de sincronizăre a procesului de dezvoltare a culturii române, de valorificare plenară a patrimoniului cultural românesc și de apropiere firească și la toate nivelurile a oamenilor de cultura de pe ambele maluri ale Prutului, în vederea realizării unor proiecte și deziderate comune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#cultura #Institutul Cultural Roman #spectacol

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.