Cei mai bogaţi cinci oameni din lume şi-au dublat averea imensă din 2020, potrivit unui raport realizat de Oxfam, organizaţia de caritate cerând o reducere a ”puterii corporative”, transmite CNBC.

Raportul a constatat că averea combinată a celor mai bogaţi oameni din lume, respectiv CEO-ul Tesla Elon Musk, şeful LVMH Bernard Arnault şi familia sa, fondatorul Amazon Jeff Bezos, fondatorul Oracle Larry Ellison şi investitorul veteran Warren Buffet, a crescut de la 405 de miliarde de dolari în martie 2020 la 869 de miliarde de dolari în noiembrie 2023.

Oxfam a folosit date de la Forbes şi Wealth X care nu au fost verificate independent de CNBC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul Oxfam a fost publicat luni pentru a coincide cu începerea reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, la care se reuneşte aşa-numita elită globală a liderilor politici şi de afaceri de top, deşi cei cinci miliardari numiţi în raport nu participă la eveniment. Şapte dintre cele mai mari zece companii din lume au un miliardar ca CEO sau acţionar principal, arată raportul.

Între timp, cei mai bogaţi 1% dintre oameni din lume deţin 43% din activele financiare globale, conform cercetării, cum ar fi instrumente cotate la bursă, precum acţiunile şi obligaţiunile, împreună cu participaţii în afaceri private.

”Dacă tendinţele actuale continuă, lumea va avea primul său trilionar într-un deceniu, dar sărăcia nu va fi eradicată în încă 229 de ani”, a spus Oxfam.

Organizaţia de caritate a subliniat, de asemenea, că profitul net al celor 148 dintre cele mai mari companii din lume a crescut cu 52% în anul încheiat în iunie 2023, faţă de profiturile lor medii între 2018 şi 2021.

”Sărăcia extremă în cele mai sărace ţări este încă mai mare decât era înainte de pandemie, totuşi un număr mic de oameni superbogaţi se întrec pentru a deveni primul trilionar din lume în următorii zece ani”, a declarat Aleema Shivji, directorul general interimar al Oxfam.

Organizaţia de caritate a cerut guvernelor să reducă decalajul dintre cei ultrabogaţi şi restul societăţii prin ”stăpânirea puterii corporative”, inclusiv prin destrămarea monopolurilor, plafonarea salariilor directorilor generali şi adăugarea de noi taxe pe averea permanentă şi profiturile în exces.

#bogatie #caritate #taxe

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.