Cei mai bogaţi cinci oameni din lume şi-au dublat averea imensă din 2020, potrivit unui raport realizat de Oxfam, organizaţia de caritate cerând o reducere a ”puterii corporative”, transmite CNBC.

Raportul a constatat că averea combinată a celor mai bogaţi oameni din lume, respectiv CEO-ul Tesla Elon Musk, şeful LVMH Bernard Arnault şi familia sa, fondatorul Amazon Jeff Bezos, fondatorul Oracle Larry Ellison şi investitorul veteran Warren Buffet, a crescut de la 405 de miliarde de dolari în martie 2020 la 869 de miliarde de dolari în noiembrie 2023.

Oxfam a folosit date de la Forbes şi Wealth X care nu au fost verificate independent de CNBC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul Oxfam a fost publicat luni pentru a coincide cu începerea reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, la care se reuneşte aşa-numita elită globală a liderilor politici şi de afaceri de top, deşi cei cinci miliardari numiţi în raport nu participă la eveniment. Şapte dintre cele mai mari zece companii din lume au un miliardar ca CEO sau acţionar principal, arată raportul.

Între timp, cei mai bogaţi 1% dintre oameni din lume deţin 43% din activele financiare globale, conform cercetării, cum ar fi instrumente cotate la bursă, precum acţiunile şi obligaţiunile, împreună cu participaţii în afaceri private.

”Dacă tendinţele actuale continuă, lumea va avea primul său trilionar într-un deceniu, dar sărăcia nu va fi eradicată în încă 229 de ani”, a spus Oxfam.

Organizaţia de caritate a subliniat, de asemenea, că profitul net al celor 148 dintre cele mai mari companii din lume a crescut cu 52% în anul încheiat în iunie 2023, faţă de profiturile lor medii între 2018 şi 2021.

”Sărăcia extremă în cele mai sărace ţări este încă mai mare decât era înainte de pandemie, totuşi un număr mic de oameni superbogaţi se întrec pentru a deveni primul trilionar din lume în următorii zece ani”, a declarat Aleema Shivji, directorul general interimar al Oxfam.

Organizaţia de caritate a cerut guvernelor să reducă decalajul dintre cei ultrabogaţi şi restul societăţii prin ”stăpânirea puterii corporative”, inclusiv prin destrămarea monopolurilor, plafonarea salariilor directorilor generali şi adăugarea de noi taxe pe averea permanentă şi profiturile în exces.

#bogatie #caritate #taxe

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.