Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Cei mai buni în jurnalism! Lista completă a câştigătorilor premiilor Pulitzer 2021. Ce articole au scris?

12 Iun. 2021, 14:39
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
12 Iun. 2021, 14:39 // Life //  Realitatea.md

Publicaţiile The New York Times, The Atlantic şi Star Tribune, precum şi agenţia de ştiri Reuters s-au numărat vineri printre câştigătorii premiilor Pulitzer, cele mai prestigioase distincţii din jurnalismul american, pentru articole referitoare la pandemia de COVID-19 şi la inechităţi rasiale în acţiunile forţelor de ordine din Statele Unite, subiecte care au dominat ceremonia.

The Star Tribune a câştigat premiul Pulitzer în categoria ”breaking news”, pentru articole despre uciderea afro-americanului George Floyd de către poliţie în mai anul trecut, materiale apreciate de juriu ca fiind ”imediate, informate şi nuanţate”, în timp ce Reuters şi The Atlantic au fost distinse ex aequo în categoria ”jurnalism explicativ”.

În 2020, ”instituţiile media naţionale s-au confruntat cu complexitatea relatărilor succesive despre o pandemie globală, conştientizarea problemei rasismului şi contestarea vehementă a rezultatelor alegerilor prezidenţiale”, a precizat Mindy Marques, copreşedinta comitetului Pulitzer, cu prilejul anunţului de decernare difuzat online.

Reporterii Reuters au fost premiaţi în categoria ”jurnalism explicativ” pentru o ”analiză de pionierat a datelor” care a arătat cum o procedură juridică obscură, cea a ”imunităţii calificate”, protejează forţele de ordine împotriva urmăririi penală în situaţiile când folosesc excesiv forţa.

Aceştia au împărţit premiul pentru ”jurnalism explicativ” cu Ed Yong, de la The Atlantic, care a fost apreciat de comitetul Pulitzer pentru ”o serie de articole lucide şi definitorii despre pandemia de COVID-19”.

Multe dintre premii recompensează materiale referitoare la acţiuni ale forţelor de ordine şi la mişcarea globală de protest care a izbucnit după uciderea lui George Floyd: agenţia de presă Associated Press a câştigat în categoria ”fotografie breaking news” pentru imagini de la proteste, iar Robert Greene, de la Los Angeles Times, a fost premiat în categoria ”editorial” pentru materiale despre reforma sistemului de cauţiune şi penitenciare.

Comitetul a mai anunţat acordarea unei distincţii speciale Darnellei Frazier, adolescenta care a înregistrat cu telefonul mobil momentul uciderii lui George Floyd, pentru a sublinia ”rolul crucial al cetăţenilor în procesul căutării adevărului şi a dreptăţii de către jurnalişti”.

În categoria ”serviciu public”, a fost recompensată publicaţia The New York Times pentru relatarea ”profetică şi extinsă a pandemiei de coronavirus.

Redacţia The Boston Globe a fost recompensată pentru ”jurnalism de investigaţie” cu o anchetă care a scos la iveală eşecul sistematic la nivelul guvernelor statelor de a comunica informaţii despre şoferi de tir periculoşi, care ar fi putut să-i împiedice pe aceştia să mai conducă pe drumurile publice.

Comitetul Pulitzer recompensează realizări deosebite şi în domeniul artelor, iar anul acesta, premiul pentru ficţiune i-a revenit scriitoarei Louise Erdrich, cu romanul ”The Night Watchman”, despre încercarea de a strămuta triburi ale nativilor americani în anii 1950.

Anunţarea câştigătorilor de anul acesta, programată iniţial pentru 19 aprilie, a fost amânată cu aproape două luni pentru a permite celor 18 membri ai comitetului să se întâlnească şi să dezbată propunerile în persoană şi nu de la distanţă. Dineul dedicat câştigătorilor, care în mod tradiţional are loc imediat după ceremonia de decernare, şi este găzduit de Universitatea Columbia, a fost amânat pentru toamnă.

O situaţia similară a avut loc şi anul trecut, când anunţul a fost făcut cu două săptămâni mai târziu întrucât o parte dintre jurnaliştii care făceau parte din juriu au fost ocupaţi cu reflectarea pandemiei de COVID-19 şi au avut nevoie de timp suplimentar pentru evaluarea concurenţilor.

Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincţii din jurnalismul american, au fost create de ziaristul american de origine maghiara Joseph Pulitzer şi se acordă începând cu anul 1917. Câştigătorul fiecărei categorii primeşte 15.000 de dolari, cu excepţia laureatului pentru Public Service, care primeşte o medalie de aur.

Pulitzer se acordă în 21 de categorii, dintre care 14 sunt dedicate jurnalismului, iar şapte recompensează realizări deosebite în domeniul artelor

Lista completă a câştigătorilor premiilor Pulitzer 2021

Jurnalism

Serviciu Public – The New York Times

Breaking News – Redacţia Star Tribune, Minneapolis

Jurnalism de investigaţie – Matt Rocheleau, Vernal Coleman, Laura Crimaldi, Evan Allen şi Brendan McCarthy de la The Boston Globe

Jurnalism explicativ – Ed Yong de la The Atlantic şi Andrew Chung, Lawrence Hurley, Andrea Januta, Jaimi Dowdell şi Jackie Botts de la Reuters

Jurnalism local – Kathleen McGrory şi Neil Bedi de la Tampa Bay Times

Jurnalism naţional – Redacţiile Marshall Project; AL.com, Birmingham; IndyStar, Indianapolis; şi The Invisible Institute, Chicago

Jurnalism internaţional – Megha Rajagopalan, Alison Killing şi Christo Buschek de la BuzzFeed News, New York

Jurnalism creativ – Nadja Drost, colaborator freelance la The California Sunday Magazine şi Mitchell S. Jackson, colaborator freelance la Runner’s World

Comentariu – Michael Paul Williams de la Richmond Times-Dispatch

Cronică – Wesley Morris de la The New York Times

Editorial – Robert Greene de la Los Angeles Times

Caricatură – Nu a fost acordat

Fotografie breaking news – Fotoreporterii Associated Press

Fotoreportaj – Emilio Morenatti de la Associated Press

Reportaj audio – Lisa Hagen, Chris Haxel, Graham Smith şi Robert Little de la National Public Radio

Literatură, dramaturgie, muzică

Ficţiune – ”The Night Watchman”, de Louise Erdrich

Dramaturgie – „The Hot Wing King”, de Katori Hall

Istorie – „Franchise: The Golden Arches in Black America”, de Marcia Chatelain

Biografie – „The Dead Are Arising: The Life of Malcolm X”, de Les Payne şi Tamara Payne

Poezie – „Postcolonial Love Poem”, de Natalie Diaz

Non-ficţiune – „Wilmington’s Lie: The Murderous Coup of 1898 and the Rise of White Supremacy”, de David Zucchino

Muzică – „Stride”, de Tania León

Distincţie specială – Darnella Frazier.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.