Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat în cursul săptămânii informații finale privind profilul primarilor aleși în cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023. Astfel, din cei 898 de funcții de primar, au fost aleși 895. Cei mai tineri primari au vârstele cuprinse între 23-25 de ani. Ziarul de Gardă a analizat cine sunt cei mai tineri edili aleși în cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie și vă prezintă detalii despre aceștia.

Primarul comunei Albina, raionul Cimişlia, 23 de ani

Cel mai tânăr primar ales în al doilea tur de scrutin al alegerilor locale generale, conform datelor publicate de CEC, este Cristian Ciobîrcă, candidatul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) la Primăria comunei Albina, care a obținut 68.28% din sufragii. Tânărul are vârsta de 23 de ani și este absolvent al Universității Tehnice din Moldova (UTM).

Înainte de alegerile locale generale din 5 noiembrie, Cristian Ciobîrcă a apărut într-un spot electoral mai puțin ordinar. Înregistrarea video, care are mai puțin de un minut, prezintă o presupusă discuție de câteva secunde, în fața clădirii Primăriei comunei Albina, între doi roboți, despre necesitatea schimbărilor lucrurilor în localitate. Ulterior, apare și candidatul PDCM (partidul condus de fostul premier Ion Chicu, n.red.) care afirmă că „în fruntea primăriei și în componența consiliului” trebuie „să vină persoane tinere, cu idei noi”.

„(…) M-am născut și trăiesc în satul Albina, absolvent al Universității Tehnice din Moldova. Candidez la funcția de primar. Știm cu toții că avem foarte multe probleme nerezolvate în satele Mereni și Albina. Lumea așteaptă ca în fruntea primăriei și în componența consiliului să vină persoane tinere, cu idei noi, ca să rezolve problemele consătenilor noștri (…)”, declara Cristian Ciobîrcă.

Cristian Ciobîrcă, din partea partidului condus de fostul premier Ion Chicu, a obținut fotoliul de primar al comunei Albina în urma turului doi de scrutin al alegerilor locale generale. Tânărul a obținut 68.28% din sufragii, adică cu 36.56% mai mult decât contracandidatul său, Nicolae Bîcos, de la PSDE, potrivit datelor publicate de CEC.

Primarul satului Tomai, UTA Găgăuzia, 24 de ani

Dmitrii Chiosea, candidatul Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), a obținut mandatul de primar al satului Tomai din UTA Găgăuzia în primul tur de scrutin al alegerilor locale generale din 5 noiembrie, obținând 61.40% din sufragii. Acesta l-a învins pe contracandidatul său, Fiodor Topciu, cu 22,8% din voturi. Conform informațiilor afișate pe pagina lui de Facebook, tânărul a studiat administrație publică la Universitatea de Stat din Comrat.

Primarul satului Slobozia, raionul Ștefan Vodă, 24 de ani

Mihail Boubătrîn a obținut mandatul de primar al satului Slobozia, raionul Ștefan Vodă, în turul doi al alegerilor locale generale. Tânărul are 24 de ani și a candidat din partea Platformei DA, obținând 71.92% din sufragii.

„Stimați alegători, vă mulțumim pentru susținere! În următorii patru ani vom demonstra că ați făcut alegerea corectă!”, afirma Mihail Boubătrîn în ziua turului doi al alegerilor locale generale, într-o postare pe pagina lui de Facebook.

Tânărul studiază master în dreptul penal al afacerilor la Universitatea Cooperatist Comerciala din Moldova.

Primarul comunei Ucrainca, raionul Căușeni, 25 de ani

Ion Beleac a obținut fotoliul de edil al comunei Ucrainca, raionul Căușeni, în cadrul turului doi al alegerilor locale generale. Acesta are 25 de ani și a candidat din partea Partidului Social Democrat European (PSDE), fost PDM.

Beleac a acumulat 50.61% din voturi în turul doi de scrutin. Acesta și-a învins contracandidatul cu doar 1.22% din sufragii.

Primarul satului Chirsova, UTA Găgăuzia, 25 de ani

Anna Hohlova, candidată independentă, a obținut mandatul de primar al satului Chirsova, UTA Găgăuzia, în turul doi de scrutin, obținând 53.01% din sufragii.

Tânăra are 25 de ani și a studiat la Institutul de Educație Continuă din cadrul Universității Tehnice de Administrație și Economie din Sankt Petersburg, conform datelor indicate pe pagina ei de Facebook.

După ce a obținut mandatul de primar al satului Chirsova, Hohlova a declarat că localitatea sa se confruntă cu mai multe probleme.

„(…) Sunt convinsă că împreună vom rezolva multe probleme stringente și vom crea condiții de viață decente pentru oameni. În timpul întâlnirilor noastre, am primit noi îndemnuri de la dumneavoastră și am elaborat un plan pentru punerea lor în aplicare. Puteți conta pe mine și fiți siguri că nu vă voi dezamăgi. De asemenea, sper într-o cooperare de succes cu dumneavoastră în rezolvarea multor probleme cotidiene (…). Problemele trebuie rezolvate în mod consecvent pentru a justifica bunele mele intenții (…)”, a spus ea.

Potrivit unui comunicat al CEC, în cadrul alegerilor locale generale, din cei 898 de funcții de primar au fost aleși 895. Dintre aceștia 116 au candidat independent, iar 779 au fost desemnați de partide politice. În primul tur au fost aleși 617 primari, în turul al doilea au fost aleși 273 de primari, iar urmare votării repetate din 19 noiembrie, alți 5 primari. Din numărul total al primarilor aleși, 215 sunt femei (24,02%) și 680 sunt bărbați (75,98%).

Conform criteriului de vârstă:

32 de persoane au vârsta între 23-30 de ani (3,58%);
164 de persoane au vârsta între 31 – 40 de ani (18,32%);
222 de persoane au vârsta între 41 – 50 de ani (24,80%);
338 de persoane au vârsta între 51 – 60 de ani (37,77%);
136 de persoane au vârsta între 61 – 70 de ani (15,20%);
3 persoane au vârsta de 71 de ani (0,33%).

Cei mai tineri primari:

23 de ani (com. Albina, rn. Cimişlia);
24 de ani (s. Tomai, UTA Găgăuzia și s. Slobozia, rn. Ștefan Vodă);
25 de ani (com. Ucrainca, rn. Căușeni și s. Chirsova, UTA Găgăuzia).

Cei mai în vârstă primari:

71 de ani (s. Alexeevca, rn. Edineț; com. Bursuceni, rn. Sîngerei; s. Fuzăuca, rn. Șoldănești).

Din cei 116 primari care au candidat independent, 88 (75,86%) sunt bărbați și 28 (24,14%) sunt femei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri locale generale #primari #tineri

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.