Președintele ales al SUA, Joe Biden, va fi astăzi învestit oficial în funcție în cadrul unei ceremonii un fel de paradă politică la care politicianul democrat şi vicepreședintele său, Kamala Harris, vor depune jurământul. BBC şi CNN au făcut o trecere în revistă a evenimentelor care vor avea loc cu prilejul acestei ceremonii.

Foto Simbol: AP News

Ce reprezintă ceremonia de învestitură?

Învestitura este ceremonia oficială care marchează începutul unei noi preşedinţii şi are loc la Washington D.C. Singurul element obligatoriu este ca preşedintele ales să citească jurământul de instalare în funcţie: „Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”.

Odată ce va rosti aceste cuvinte, Biden va deveni cel de-al 46-lea preşedinte al SUA, iar ceremonia de învestitură oficială se va fi încheiat.

Când are loc ceremonia de învestitură a lui Biden?

Conform Constituţiei SUA, ceremonia de învestitură a unui nou preşedinte are loc la 20 ianuarie. Discursul de deschidere este programat de obicei în jurul orei 11:30 EST (16:30 GMT, 18:30 ora României), iar Joe Biden şi Kamala Harris vor depune jurământul la amiază. Biden se va muta la Casa Albă – reşedinţa sa pentru următorii patru ani – în aceeaşi zi.

Însă ceremonia de învestitură nu a avut mereu loc în ianuarie. Iniţial, Constituţia SUA stabilise pentru 4 martie ziua în care noii lideri depuneau jurământul. Alegerea unei zile aflate la patru luni distanţă faţă de alegerile generale, desfăşurate în noiembrie, avea sens la acea vreme, dat fiind că dura foarte mult ca voturile exprimate în întreaga ţară să fie centralizate în capitală. Dar această dată mai însemna şi că perioada în care preşedintele în exerciţiu rămânea în funcţie era prea lungă.

În cele din urmă, pe măsură ce s-au înregistrat progrese în numărarea şi anunţarea voturilor, perioada de aşteptare între data alegerilor şi ziua învestiturii s-a scurtat. Cel de-al 20-lea amendament, ratificat în 1933, stipula că noul preşedinte va fi învestit în funcţie la 20 ianuarie, iar din 1937, toate ceremoniile de învestitură au avut loc în această zi.

Cine îl învesteşte în funcţie pe noul preşedinte?

În mod obişnuit, noul preşedinte al SUA este învestit în funcţie de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, pentru că aşa-i obiceiul, nu este o regulă. Dacă preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a SUA nu este disponibil, atunci îl poate învesti pe preşedinte un alt judecător.

Tatăl lui Calvin Coolidge şi-a învestit fiul în calitate de preşedinte al SUA în sufrageria familiei din Vermont, după moartea în timpul exercitării mandatului a lui Warren G. Harding, cel de-al 29-lea preşedinte al SUA. Singura femeie care a învestit un preşedinte – pe Lyndon B. Johnson – a fost Sarah Hughes, o judecătoare federală din Texas, care a fost chemată la bordul avionului prezidenţial Air Force One după asasinarea lui John Fitzgerald Kennedy.

Cei mai mulţi preşedinţi au jurat cu mâna pe Biblie, deşi nu există o regulă în acest sens. Barack Obama a folosit două Biblii în acelaşi timp, în schimb, Franklin Delano Roosevelt nu a jurat pe Biblie.

Este obligatoriu ca Biden să susţină un discurs?

Nu este înscrisă nicăieri obligativitatea ca noul locatar de la Casa Albă să aibă un discurs de învestitură, cu toate că fiecare preşedinte a rostit unul. Potrivit CNN, unii au pronunţat discursuri scurte (discursul lui George Washington a avut doar 135 de cuvinte), alţii au vorbit mult (discursul preşedintelui William Henry Harrison a avut peste 8.000 de cuvinte şi un zvon din popor spune că, imediat după aceea, Harrison a răcit şi a murit de pneumonie o lună mai târziu).

Discursul de învestitură este însă un obicei valoros în sensul că noul preşedinte poate profita de ocazie pentru a-şi prezenta agenda şi a depăşi momentul unei campanii electorale care pe alocuri se dovedeşte a fi dură.

Ce măsuri de securitate vor fi luate?

În mod obişnuit, pentru ceremoniile de învestitură se fac planuri detaliate de securitate, însă acum cu atât mai mult, după ce o mulţime de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu Donald Trump a luat cu asalt clădirea Capitoliului, la 6 ianuarie.

Washington D.C. se află deja sub incidenţa stării de asediu – ca urmare a unui ordin dat de primăriţa oraşului Washington, Muriel Bowser, pe fondul violenţelor de la Capitoliu – care va rămâne în vigoare pe tot parcursul ceremoniei de învestitură.

Departamentul pentru Securitate Internă a extins perioada elaborării măsurilor speciale de securitate pentru acest eveniment cu o săptămână înaintea ceremoniei, pentru a permite o mai bună pregătire.

Serviciul Secret a preluat conducerea planurilor de securitate şi va beneficia de sprijinul a circa 15.000 militari din Garda Naţională, în plus faţă de miile de poliţişti.

Şi, deşi Biden a insistat să depună jurământul în spaţiu deschis, aşa cum o cere tradiţia, numărul participanţilor va fi redus.

În plus, toate statele americane îşi vor întări securitatea, după un avertisment din partea FBI adresat autorităţilor locale de a se pregăti pentru proteste armate în faţa parlamentelor din fiecare stat american.

Va fi prezent şi Donald Trump?

A devenit o obişnuinţă ca preşedintele în exerciţiu să fie de faţă la depunerea jurământului de către succesorul său, ceea ce poate face ca uneori lucrurile să devină jenante. În acest an, jena va fi de altă natură: Trump a declarat că nu va participa la ceremonia de învestitură a lui Biden.

„Pentru toţi cei care aţi întrebat, nu mă voi duce la Ceremonia de Învestitură din 20 ianuarie”, a anunţat recent Trump pe Twitter. Cuvintele sale au venit la scurt timp după ce Trump s-a angajat să contribuie la o tranziţie „ordonată” a puterii către „noua administraţie”, un mod deloc clar de a admite că a pierdut alegerile în favoarea lui Biden.

Unii dintre susţinătorii săi au dus lucrurile şi mai departe, plănuind „o a doua ceremonie de învestitură” virtuală pentru Trump, în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră la care Biden va depune jurământul. Până în prezent, peste 68.000 de oameni au anunţat pe Facebook că vor participa la evenimentul online pentru a-şi exprima sprijinul faţă de Trump.

Totuşi, vicepreşedintele în exerciţiu Mike Pence a anunţat că va participa la ceremonia de învestitură a lui Biden.

Când Donald Trump a depus jurământul, la ceremonie au participat, între alţii, Hillary Clinton împreună cu soţul ei, fostul preşedinte democrat Bill Clinton, la nici două luni după înfrângerea electorală a fostului secretar de stat Hillary Clinton şi după o campanie înverşunată.

Doar trei preşedinţi – John Adams, John Quincy Adams şi Andrew Johnson – au ales să nu participe la ceremonia de învestitură a succesorilor lor, şi niciunul în ultimul secol.

Cum va schimba pandemia de COVID-19 ceremonia din acest an?

Iniţial, Biden avusese în plan o declaraţie de intenţie, sosind cu trenul de la Washington, din Wilmington, Delaware, unde există o gară care îi poartă numele – memento al zilelor în care a fost senator şi când făcea naveta cu un tren al companiei de căi ferate Amtrak, pentru a fi alături de copiii săi. Însă acest plan a fost anulat, iar Biden îşi va petrece noaptea de dinaintea ceremoniei de învestitură la Blair House, reşedinţă aflată vizavi de Casa Albă, şi nu la hotel cum era prevăzut iniţial.

În circumstanţe obişnuite, Washington D.C. ar deveni gazda a sute de mii de participanţi la ceremonia de învestitură. Oamenii ar umple străzile oraşului, ar vizita National Mall şi ar rezerva toate camerele de hotel din oraş. Se estimează că circa două milioane de persoane au luat parte la ceremonia de învestitură pentru primul mandat al preşedintelui democrat Barack Obama, în 2009.

Dar în acest an, amploarea sărbătorii va fi „extrem de limitată”, a anunţat echipa de tranziţie a lui Biden, cerându-le totodată americanilor să evite să călătorească spre capitala federală, apel care a tot fost repetat de autorităţile din Washington după asaltul asupra Congresului SUA.

Chiar şi aşa, Biden şi Harris vor depune jurământul pe treptele Capitoliului, în faţa imensei esplanade – Mall – din centrul capitalei federale (o tradiţie care a început în 1981 cu preşedintele Ronald Reagan), însă tribunele ridicate de-a lungul Pennsylvania Avenue, care face legătura între sediul puterii legislative şi cel al puterii executive, vor fi demontate.

În trecut, până la 200.000 de bilete erau alocate pentru ceremonia oficială, însă în acest an, pe fondul creşterii numărului de îmbolnăviri de COVID-19, vor fi disponibile doar aproximativ 1.000 de bilete.

Şi anul acesta va avea loc ceremonia de „trecere în revistă” – parte tradiţională a transferului paşnic al puterii, unde noul comandant şef inspectează trupele -, însă în locul obişnuitei parade de pe Pennsylvania Avenue către Casa Albă, organizatorii au anunţat că vor organiza o „paradă virtuală”.

Biden, Harris şi partenerii lor de viaţă vor fi apoi escortaţi la Casa Albă de membri ai armatei, cu o fanfară militară.

Cum se obţin biletele la ceremonia de învestitură?

În ani obişnuiţi, este nevoie de bilete pentru locurile pe scaun, pentru locurile în picioare lângă scenă şi de-a lungul traseului de circa 2 kilometri pe care se desfăşoară parada, dar în restul zonei National Mall accesul este deschis publicului. Cine doreşte să privească de aproape ceremonia de învestitură, trebuie mai întâi să ia legătura cu parlamentarii care îi reprezintă.

Pentru baluri şi alte evenimente de la Washington care au legătură cu ceremonia de învestitură este nevoie de bilete separate.

Senatorii şi membrii Camerei Reprezentanţilor au alocat un anumit număr de bilete gratuite pe care le pot distribui. Anul acesta, din cauza pandemiei, numărul biletelor a fost restricţionat la câte unul pentru fiecare parlamentar, plus un invitat.

Ce artişti participă?

În ultimii ani, preşedinţii care urmau să-şi înceapă mandatul au inclus unii dintre cei mai iubiţi artişti din ţară în programul ceremoniei de învestitură. În pofida pandemiei, nici anul 2021 nu face excepţie.

Lady Gaga – o susţinătoare fidelă a preşedintelui ales, care a făcut campanie alături de Biden în zilele ce au precedat scrutinul prezidenţial – va cânta imnul naţional, iar după depunerea jurământului de către Biden, actorul Tom Hanks va fi gazda unui program televizat de 90 de minute, care va înlocui evenimentele ce au loc de obicei la faţa locului. La spectacol – care va fi transmis de toate posturile importante americane şi de platformele de streaming, cu excepţia postului Fox News, o reţea conservatoare care l-a sprijinit pe Donald Trump – vor mai participa Jennifer Lopez, Jon Bon Jovi, Demi Lovato şi Justin Timberlake.

În 2009, la ceremonia de învestire a democratului Barack Obama, au cântat Aretha Franklin, care a interpretat melodia My Country, ‘Tis of Thee, şi Beyonce, care a cântat At Last la balul inaugural al preşedintelui Obama. La cea de-a doua ceremonie de învestire, în 2013, preşedintele Obama le-a invitat pe Kelly Clarkson şi pe Jennifer Hudson, dar şi pe Beyonce, care cu acel prilej a interpretat imnul naţional.

În schimb, potrivit BBC, Donald Trump a avut unele probleme în a-şi asigura prezenţa unor artişti la ceremonia sa de învestitură. Elton John a refuzat invitaţia lui Trump, şi se pare că acelaşi lucru l-au făcut şi Celine Dion, Kiss şi Garth Brooks. În cele din urmă, la ceremonia de învestire a lui Trump au cântat formaţiile The Rockettes şi 3 Doors Down şi artistul de muzică country Lee Greenwood.

A mai fost cândva Washingtonul sub stare de asediu în timpul vreunei ceremonii de învestitură?

Preşedintele Andrew Johnson a depus jurământul imediat după asasinarea lui Abraham Lincoln şi pe când ucigaşul lui Lincoln, John Wilkes Booth, era dat în urmărire. În acel moment, potrivit ediţiei din acea vreme a The New York Times, circulaţia în afara oraşului era restricţionată.

#Joe Biden #Juraminf #Kamala Harris #presedinte #SUA

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.