Președintele ales al SUA, Joe Biden, va fi astăzi învestit oficial în funcție în cadrul unei ceremonii un fel de paradă politică la care politicianul democrat şi vicepreședintele său, Kamala Harris, vor depune jurământul. BBC şi CNN au făcut o trecere în revistă a evenimentelor care vor avea loc cu prilejul acestei ceremonii.

Foto Simbol: AP News

Ce reprezintă ceremonia de învestitură?

Învestitura este ceremonia oficială care marchează începutul unei noi preşedinţii şi are loc la Washington D.C. Singurul element obligatoriu este ca preşedintele ales să citească jurământul de instalare în funcţie: „Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”.

Odată ce va rosti aceste cuvinte, Biden va deveni cel de-al 46-lea preşedinte al SUA, iar ceremonia de învestitură oficială se va fi încheiat.

Când are loc ceremonia de învestitură a lui Biden?

Conform Constituţiei SUA, ceremonia de învestitură a unui nou preşedinte are loc la 20 ianuarie. Discursul de deschidere este programat de obicei în jurul orei 11:30 EST (16:30 GMT, 18:30 ora României), iar Joe Biden şi Kamala Harris vor depune jurământul la amiază. Biden se va muta la Casa Albă – reşedinţa sa pentru următorii patru ani – în aceeaşi zi.

Însă ceremonia de învestitură nu a avut mereu loc în ianuarie. Iniţial, Constituţia SUA stabilise pentru 4 martie ziua în care noii lideri depuneau jurământul. Alegerea unei zile aflate la patru luni distanţă faţă de alegerile generale, desfăşurate în noiembrie, avea sens la acea vreme, dat fiind că dura foarte mult ca voturile exprimate în întreaga ţară să fie centralizate în capitală. Dar această dată mai însemna şi că perioada în care preşedintele în exerciţiu rămânea în funcţie era prea lungă.

În cele din urmă, pe măsură ce s-au înregistrat progrese în numărarea şi anunţarea voturilor, perioada de aşteptare între data alegerilor şi ziua învestiturii s-a scurtat. Cel de-al 20-lea amendament, ratificat în 1933, stipula că noul preşedinte va fi învestit în funcţie la 20 ianuarie, iar din 1937, toate ceremoniile de învestitură au avut loc în această zi.

Cine îl învesteşte în funcţie pe noul preşedinte?

În mod obişnuit, noul preşedinte al SUA este învestit în funcţie de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, pentru că aşa-i obiceiul, nu este o regulă. Dacă preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a SUA nu este disponibil, atunci îl poate învesti pe preşedinte un alt judecător.

Tatăl lui Calvin Coolidge şi-a învestit fiul în calitate de preşedinte al SUA în sufrageria familiei din Vermont, după moartea în timpul exercitării mandatului a lui Warren G. Harding, cel de-al 29-lea preşedinte al SUA. Singura femeie care a învestit un preşedinte – pe Lyndon B. Johnson – a fost Sarah Hughes, o judecătoare federală din Texas, care a fost chemată la bordul avionului prezidenţial Air Force One după asasinarea lui John Fitzgerald Kennedy.

Cei mai mulţi preşedinţi au jurat cu mâna pe Biblie, deşi nu există o regulă în acest sens. Barack Obama a folosit două Biblii în acelaşi timp, în schimb, Franklin Delano Roosevelt nu a jurat pe Biblie.

Este obligatoriu ca Biden să susţină un discurs?

Nu este înscrisă nicăieri obligativitatea ca noul locatar de la Casa Albă să aibă un discurs de învestitură, cu toate că fiecare preşedinte a rostit unul. Potrivit CNN, unii au pronunţat discursuri scurte (discursul lui George Washington a avut doar 135 de cuvinte), alţii au vorbit mult (discursul preşedintelui William Henry Harrison a avut peste 8.000 de cuvinte şi un zvon din popor spune că, imediat după aceea, Harrison a răcit şi a murit de pneumonie o lună mai târziu).

Discursul de învestitură este însă un obicei valoros în sensul că noul preşedinte poate profita de ocazie pentru a-şi prezenta agenda şi a depăşi momentul unei campanii electorale care pe alocuri se dovedeşte a fi dură.

Ce măsuri de securitate vor fi luate?

În mod obişnuit, pentru ceremoniile de învestitură se fac planuri detaliate de securitate, însă acum cu atât mai mult, după ce o mulţime de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu Donald Trump a luat cu asalt clădirea Capitoliului, la 6 ianuarie.

Washington D.C. se află deja sub incidenţa stării de asediu – ca urmare a unui ordin dat de primăriţa oraşului Washington, Muriel Bowser, pe fondul violenţelor de la Capitoliu – care va rămâne în vigoare pe tot parcursul ceremoniei de învestitură.

Departamentul pentru Securitate Internă a extins perioada elaborării măsurilor speciale de securitate pentru acest eveniment cu o săptămână înaintea ceremoniei, pentru a permite o mai bună pregătire.

Serviciul Secret a preluat conducerea planurilor de securitate şi va beneficia de sprijinul a circa 15.000 militari din Garda Naţională, în plus faţă de miile de poliţişti.

Şi, deşi Biden a insistat să depună jurământul în spaţiu deschis, aşa cum o cere tradiţia, numărul participanţilor va fi redus.

În plus, toate statele americane îşi vor întări securitatea, după un avertisment din partea FBI adresat autorităţilor locale de a se pregăti pentru proteste armate în faţa parlamentelor din fiecare stat american.

Va fi prezent şi Donald Trump?

A devenit o obişnuinţă ca preşedintele în exerciţiu să fie de faţă la depunerea jurământului de către succesorul său, ceea ce poate face ca uneori lucrurile să devină jenante. În acest an, jena va fi de altă natură: Trump a declarat că nu va participa la ceremonia de învestitură a lui Biden.

„Pentru toţi cei care aţi întrebat, nu mă voi duce la Ceremonia de Învestitură din 20 ianuarie”, a anunţat recent Trump pe Twitter. Cuvintele sale au venit la scurt timp după ce Trump s-a angajat să contribuie la o tranziţie „ordonată” a puterii către „noua administraţie”, un mod deloc clar de a admite că a pierdut alegerile în favoarea lui Biden.

Unii dintre susţinătorii săi au dus lucrurile şi mai departe, plănuind „o a doua ceremonie de învestitură” virtuală pentru Trump, în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră la care Biden va depune jurământul. Până în prezent, peste 68.000 de oameni au anunţat pe Facebook că vor participa la evenimentul online pentru a-şi exprima sprijinul faţă de Trump.

Totuşi, vicepreşedintele în exerciţiu Mike Pence a anunţat că va participa la ceremonia de învestitură a lui Biden.

Când Donald Trump a depus jurământul, la ceremonie au participat, între alţii, Hillary Clinton împreună cu soţul ei, fostul preşedinte democrat Bill Clinton, la nici două luni după înfrângerea electorală a fostului secretar de stat Hillary Clinton şi după o campanie înverşunată.

Doar trei preşedinţi – John Adams, John Quincy Adams şi Andrew Johnson – au ales să nu participe la ceremonia de învestitură a succesorilor lor, şi niciunul în ultimul secol.

Cum va schimba pandemia de COVID-19 ceremonia din acest an?

Iniţial, Biden avusese în plan o declaraţie de intenţie, sosind cu trenul de la Washington, din Wilmington, Delaware, unde există o gară care îi poartă numele – memento al zilelor în care a fost senator şi când făcea naveta cu un tren al companiei de căi ferate Amtrak, pentru a fi alături de copiii săi. Însă acest plan a fost anulat, iar Biden îşi va petrece noaptea de dinaintea ceremoniei de învestitură la Blair House, reşedinţă aflată vizavi de Casa Albă, şi nu la hotel cum era prevăzut iniţial.

În circumstanţe obişnuite, Washington D.C. ar deveni gazda a sute de mii de participanţi la ceremonia de învestitură. Oamenii ar umple străzile oraşului, ar vizita National Mall şi ar rezerva toate camerele de hotel din oraş. Se estimează că circa două milioane de persoane au luat parte la ceremonia de învestitură pentru primul mandat al preşedintelui democrat Barack Obama, în 2009.

Dar în acest an, amploarea sărbătorii va fi „extrem de limitată”, a anunţat echipa de tranziţie a lui Biden, cerându-le totodată americanilor să evite să călătorească spre capitala federală, apel care a tot fost repetat de autorităţile din Washington după asaltul asupra Congresului SUA.

Chiar şi aşa, Biden şi Harris vor depune jurământul pe treptele Capitoliului, în faţa imensei esplanade – Mall – din centrul capitalei federale (o tradiţie care a început în 1981 cu preşedintele Ronald Reagan), însă tribunele ridicate de-a lungul Pennsylvania Avenue, care face legătura între sediul puterii legislative şi cel al puterii executive, vor fi demontate.

În trecut, până la 200.000 de bilete erau alocate pentru ceremonia oficială, însă în acest an, pe fondul creşterii numărului de îmbolnăviri de COVID-19, vor fi disponibile doar aproximativ 1.000 de bilete.

Şi anul acesta va avea loc ceremonia de „trecere în revistă” – parte tradiţională a transferului paşnic al puterii, unde noul comandant şef inspectează trupele -, însă în locul obişnuitei parade de pe Pennsylvania Avenue către Casa Albă, organizatorii au anunţat că vor organiza o „paradă virtuală”.

Biden, Harris şi partenerii lor de viaţă vor fi apoi escortaţi la Casa Albă de membri ai armatei, cu o fanfară militară.

Cum se obţin biletele la ceremonia de învestitură?

În ani obişnuiţi, este nevoie de bilete pentru locurile pe scaun, pentru locurile în picioare lângă scenă şi de-a lungul traseului de circa 2 kilometri pe care se desfăşoară parada, dar în restul zonei National Mall accesul este deschis publicului. Cine doreşte să privească de aproape ceremonia de învestitură, trebuie mai întâi să ia legătura cu parlamentarii care îi reprezintă.

Pentru baluri şi alte evenimente de la Washington care au legătură cu ceremonia de învestitură este nevoie de bilete separate.

Senatorii şi membrii Camerei Reprezentanţilor au alocat un anumit număr de bilete gratuite pe care le pot distribui. Anul acesta, din cauza pandemiei, numărul biletelor a fost restricţionat la câte unul pentru fiecare parlamentar, plus un invitat.

Ce artişti participă?

În ultimii ani, preşedinţii care urmau să-şi înceapă mandatul au inclus unii dintre cei mai iubiţi artişti din ţară în programul ceremoniei de învestitură. În pofida pandemiei, nici anul 2021 nu face excepţie.

Lady Gaga – o susţinătoare fidelă a preşedintelui ales, care a făcut campanie alături de Biden în zilele ce au precedat scrutinul prezidenţial – va cânta imnul naţional, iar după depunerea jurământului de către Biden, actorul Tom Hanks va fi gazda unui program televizat de 90 de minute, care va înlocui evenimentele ce au loc de obicei la faţa locului. La spectacol – care va fi transmis de toate posturile importante americane şi de platformele de streaming, cu excepţia postului Fox News, o reţea conservatoare care l-a sprijinit pe Donald Trump – vor mai participa Jennifer Lopez, Jon Bon Jovi, Demi Lovato şi Justin Timberlake.

În 2009, la ceremonia de învestire a democratului Barack Obama, au cântat Aretha Franklin, care a interpretat melodia My Country, ‘Tis of Thee, şi Beyonce, care a cântat At Last la balul inaugural al preşedintelui Obama. La cea de-a doua ceremonie de învestire, în 2013, preşedintele Obama le-a invitat pe Kelly Clarkson şi pe Jennifer Hudson, dar şi pe Beyonce, care cu acel prilej a interpretat imnul naţional.

În schimb, potrivit BBC, Donald Trump a avut unele probleme în a-şi asigura prezenţa unor artişti la ceremonia sa de învestitură. Elton John a refuzat invitaţia lui Trump, şi se pare că acelaşi lucru l-au făcut şi Celine Dion, Kiss şi Garth Brooks. În cele din urmă, la ceremonia de învestire a lui Trump au cântat formaţiile The Rockettes şi 3 Doors Down şi artistul de muzică country Lee Greenwood.

A mai fost cândva Washingtonul sub stare de asediu în timpul vreunei ceremonii de învestitură?

Preşedintele Andrew Johnson a depus jurământul imediat după asasinarea lui Abraham Lincoln şi pe când ucigaşul lui Lincoln, John Wilkes Booth, era dat în urmărire. În acel moment, potrivit ediţiei din acea vreme a The New York Times, circulaţia în afara oraşului era restricţionată.

#Joe Biden #Juraminf #Kamala Harris #presedinte #SUA

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.