Directorul general al Vitol, cel mai mare trader independent de energie din lume, a afirmat marţi, 17 octombrie curent, că cererea de gaze din Europa nu își va reveni prea curând, sau chiar deloc. În plus, el spune că o parte din „cererea pierdută” de gaze în Europa, în urma recentei creşteri a preţurilor, ar putea dispărea pentru totdeauna.

„Gazele şi energia electrică au avut în 2022 un an teribil în ceea ce priveşte cererea şi situaţia continuă să fie extrem de dificilă în Europa … pe partea industrială, din cauza prejudiciului provocat de preţurile ridicate din ultimele luni”, a declarat Russel Hardy la o reuniune pe teme de energie care se desfăşoară la Londra.

Acesta a adăugat: „Ne putem aştepta ca o parte din cererea pierdută de gaze să rămână pierdută pentru totdeauna”.

Cotaţiile la gaze pe plan mondial au atins un nivel record anul trecut, după ce Rusia a redus livrările către Europa, regiunea fiind nevoită să importe cantităţi record de gaze naturale lichefiate (GNL), iar cererea s-a redus, în special în industrie.

Înainte de invazia Ucrainei, Rusia trimitea în fiecare an către Europa 155 miliarde metri cubi (bcm) de gaze, în special prin conducte, conform datelor Uniunii Europene. În 2022, importurile UE de gaze prin conducte au scăzut la 60 bcm, iar anul acesta ar urma să se reducă la 20 bcm.

Unii analişti spun că preţul pentru reducerea consumului de energie ar putea fi o scădere permanentă a activităţii industriale.

Cea mai mare economie a Europei – Germania – ar urma să înregistreze un declin al economiei în acest trimestru, din cauza dificultăţilor cu care se confruntă industria, a avertizat recent Bundesbank.

Energy Aspects estimează că 8% din cererea medie de gaze pentru industrie în perioada 2017-2021 în Belgia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Portugalia, Ţările de Jos şi Spania ar putea dispărea pentru totdeauna până în 2024.

Conflictul din Orientul Mijlociu va afecta probabil Egiptul şi va duce la probleme în aprovizionarea cu GNL, a avertizat Hardy.

Există temeri în Europa privind aprovizionarea, după ce Israelul a cerut Chevron să oprească exporturile de gaze naturale prin conducta subacvatică dintre Israel şi Egipt.

În 2022, Vitol a trimis aproximativ nouă milioane tone metrice de GNL către Europa, de trei ori mai mult decât în 2021 (aproximativ trei milioane tone), a adăugat Hardy.

Alţi doi invitaţi, şefii Gunvor şi Trafigura, au lipsit de la discuţii, după ce activiştii de mediu au blocat intrarea la conferinţă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cerere #Europa #gaze naturale #trader

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.