Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Cel mai scump popcorn din lume, cu aur de 23 de carate și sare de mare din Danemarca. Cât costă și cum arată

13 Feb. 2025, 22:54
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
13 Feb. 2025, 22:54 // În Lume //  Ana Panaguța

Există pe piață de aproape 10 ani și, cu siguranță, nu este popcornul clasic pe care îl mănânci din belșug în timp ce urmărești un film la cinema. Un singur bob are prețul de 5 euro, transmite adevarul.ro.

Firma americană Berco’s Popcorn are un popcorn de lux în meniu. Acesta conține fulgi de aur, sare specială și caramel organic. Poartă numele de „Billion Dollar” și se prepară din boabe de porumb, aur de 23 de carate, sare de mare din Danemarca și caramel organic.

Un singur bob are prețul de 5 euro, așa că cei care vor să cumpere o cutie întreagă de 100 de grame sunt nevoiți să scoată din buzunar 500 de euro. Pe de altă parte, pofticioșii care își doresc o porție de 2,5 kg vor plăti 2500 de euro.

Pentru a prepara celebrele floricele, se toarnă caramel din zahăr organic, se adaugă untul de la Vermont Creamery și vanilia Bourbon Nielsen Massey din Madagascar. Ulterior se presară fulgii de aur de 23 de carate, care sunt comestibili și, la final, sarea din Danemarca.

Compania americană, care produce acest tip de popcorn de lux, a fost înființată la Chicago. Fondatorii spun că este nevoie de o atenție sporită în ceea ce privește prepararea popcornului.

În mod previzibil, prețul a împărțit consumatorii: unii au fost intrigați de ideea de a încerca cel mai scump popcorn din lume, în timp ce alții s-au declarat revoltați cu privire la prețul exagerat.

„Este o nebunie”, a comentat un utilizator pe social media.

„Un produs de nișă, exclusivist și provocator”, a spus un alt internaut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 18:40 // Slider //  Valentina Buza

NASA revizuiește procedurile prin care selectează și dezvoltă misiunile științifice, cu scopul de a reduce costurile și de a trimite mai rapid și mai frecvent misiuni în spațiu, relatează Space.com.

Noua abordare, denumită Competition Model 2.0 (CM 2.0), a fost prezentată pe 21 octombrie de Nicky Fox, administrator asociat al Directoratului pentru Misiuni Științifice (SMD) al NASA, într-o scrisoare deschisă adresată comunității științifice a agenției. Schimbările sunt coordonate sub conducerea administratorului NASA, Jared Isaacman, și ar putea modifica modul în care cercetătorii, universitățile, centrele agenției și companiile private concurează pentru dezvoltarea viitoarelor misiuni.

„V-am auzit. V-am ascultat. Știm că povara de a aduce idei mărețe a fost prea grea pentru prea mult timp”, a scris Fox.

Reforma urmărește să acorde prioritate valorii și originalității științifice în etapele inițiale de evaluare, în loc să solicite de la început planuri inginerești și financiare detaliate. NASA speră astfel să reducă timpul necesar selecției și să încurajeze inovația.

Fox și alți oficiali de rang înalt ai agenției prezintă modificările în cadrul unei întâlniri publice virtuale programate luni, 26 octombrie, de la ora 18:00 GMT.

În prezent, NASA selectează numeroase misiuni științifice prin intermediul unor anunțuri competitive, prin care cercetătorii și instituțiile de profil sunt invitați să depună propuneri. Procedura presupune două etape, iar echipele trebuie să prezinte încă de la început informații tehnice și financiare detaliate, înainte ca agenția să aleagă proiectele care vor ajunge în faza următoare de evaluare.

Procesul poate dura aproape trei ani și presupune investiții importante de timp și resurse din partea echipelor participante, inclusiv a celor ale căror proiecte nu sunt selectate în final.

Prin modelul CM 2.0, NASA vrea să simplifice evaluările inițiale și să pună accentul pe obiectivele științifice ale misiunilor. Echipele vor trebui să prezinte și un plan preliminar pentru atingerea acestor obiective, în timp ce o parte importantă a detaliilor inginerești și financiare va putea fi elaborată ulterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Modificările diferă în funcție de categoria misiunii, în condițiile în care NASA are programe cu dimensiuni, costuri și obiective foarte diferite, de la proiecte relativ mici din cadrul programului Explorer până la misiuni emblematice costisitoare, precum Telescopul Spațial James Webb.

Programele care includ misiunile planetare Discovery, misiunile New Frontiers și Astro-Probes, dedicate proiectelor astronomice de dimensiuni medii, vor păstra un proces simplificat de selecție în două etape.

Principala schimbare va fi reducerea volumului de documentație solicitat în prima fază. Potrivit lui Fox, materialele inițiale vor fi reduse cu aproape jumătate, iar durata acestei etape ar urma să scadă de la 35 de luni la aproximativ 19 luni.

În cazul misiunilor emblematice, procedurile actuale vor fi menținute. Acestea au fost revizuite recent pe baza concluziilor unui studiu privind cele mai bune practici în dezvoltarea proiectelor de acest tip, care a analizat experiența acumulată în cadrul Telescopului Spațial James Webb.

Misiunile Medium-class Explorer (MIDEX) și Earth Explorer vor fi deschise unei categorii mai largi de participanți, inclusiv universități și organizații comerciale. Și în cazul acestora vor fi introduse modificări similare în procesul de selecție în două etape.

NASA intenționează să evalueze dezvoltatorii în funcție de experiența lor în proiecte cu dimensiuni, costuri și niveluri de complexitate comparabile. De asemenea, echipele coordonate de cercetători principali vor putea solicita sprijin din partea Centrului de Zbor Spațial Goddard sau a Jet Propulsion Laboratory (JPL) încă din prima etapă a selecției.

Cele mai importante schimbări vizează programele științifice de dimensiuni reduse și cu costuri mai mici. Acestea vor trece la un proces de selecție într-o singură etapă, eliminând necesitatea unei a doua runde de propuneri.

NASA estimează că schimbările vor reduce durata procesului de selecție finală pentru aceste proiecte de la aproximativ 32 de luni la 19 luni.

Reforma nu vizează doar reducerea timpului necesar selectării proiectelor, ci și implicarea mai directă a centrelor NASA în dezvoltarea misiunilor științifice.

Agenția mizează pe expertiza Centrului Goddard și a Jet Propulsion Laboratory pentru a îmbunătăți procesul de proiectare și implementare a misiunilor. O implicare mai directă a acestor centre ar putea contribui la reducerea concurenței dintre structurile agenției, menținând în același timp expertiza tehnică în cadrul NASA.

În paralel, noile reguli vor introduce o supraveghere mai strictă a bugetelor și a calendarului de dezvoltare pentru toate categoriile de misiuni.