Cel mai singuratic copac din lume ar putea oferi noi informații despre climă

Deși este considerat „cel mai singuratic copac din lume”, molidul Sitka de pe insula nelocuită Campbell din Noua Zeelandă a fost o companie bună în ultima vreme pentru o echipă de cercetători care consideră că pomul ar putea ajuta la dezvăluirea secretelor schimbărilor climatice.

Molidul înalt de 9 metri deține titlul Guinness World Record pentru „cel mai izolat copac” de pe planetă. Este singurul copac de pe insula tufoasă, bătută de vânt, aflată la 700 de kilometri sud de Noua Zeelandă, în Oceanul Antarctic. Este singurul copac pe o arie de 222 de kilometri; vecinul său cel mai apropiat crește în Insulele Auckland.

Înainte de molidul insulei Campbell, se spunea că Arborele Ténéré din Niger este cel mai izolat copac de pe planetă, până când a distrus de un șofer, în 1973. Se crede că molidul Sitka a fost plantat de Lord Ranfurly, guvernatorul de atunci al Noii Zeelande, la începutul anilor 1900, de unde și porecla lui de copacul Ranfurly.

Însă studiile nu au putut confirma vârsta sa exactă, iar Guinness World Records notează că, deși este cunoscut în mod popular ca fiind cel mai singuratic copac din lume, „nu există o definiție precisă recunoscută universal a ceea ce constituie un ‘copac’”.

Este, de asemenea, clasificat ca specie invazivă, iar unii oameni de știință ar fi bucuroși să-l vadă că dispare. Dar pentru Dr. Jocelyn Turnbull, arborele ar putea fi un instrument valoros pentru a înțelege ce se întâmplă cu absorbția dioxidului de carbon în Oceanul Antarctic, notează The Guardian.

Rezervoare de carbon

„Din tot CO2 pe care îl producem prin arderea combustibililor fosili și ajuns în atmosferă, doar aproximativ jumătate rămâne acolo, iar cealaltă jumătate ajunge în pământ și în ocean”, a spus Turnbull.

„Se pare că Oceanul Antarctic a absorbit aproximativ 10% din toate emisiile pe care le-am produs în ultimii 150 de ani”, a declarat cercetătoarea.

Turnbull a lucrat cu Deep South National Science Challenge din Noua Zeelandă, Antarctic Science Platform și National Institute for Water and Atmospherics pentru a înțelege ce se întâmplă cu carbonul din Oceanul Antarctic.

Echipele pun două întrebări majore: dacă rezervoarele de carbon „se umplu”, vor provoca o accelerare masivă a încălzirii globale? Sau, învățând cum funcționează, acestea pot fi ajutate să preia și mai mult carbon și să reducă încălzirea globală?

Cum va fi folosit cel mai singuratic copac din lume?

Studiile anterioare care au analizat absorbția de carbon de către Oceanul Antarctic au produs rezultate contradictorii; teoria actuală este că absorbția este în creștere, iar Turnbull vrea să înțeleagă ce anume o conduce.

Cea mai bună metodă de măsurare a concentrațiilor de CO2 este prelevarea de probe din atmosferă și poate fi completată cu probe de datare cu radiocarbon din apă adâncă. Dar această metodă are limitări.

„Nu poți colecta aerul care era acolo acum 30 de ani, pentru că acum nu mai este acolo. Așa că ne-a venit ideea de a folosi inelele de copac. Plantele, când cresc, scot dioxidul de carbon din aer prin fotosinteză și îl folosesc pentru a-și dezvolta structurile, iar carbonul din aer ajunge în inelele copacilor”, spune ea.

Acest lucru este util atunci când există o abundență de copaci, dar aceștia sunt o raritate în Oceanul Antarctic. De aceea, echipa se folosește de molidul Sitka, cel mai sudic copac pe care l-a putut găsi și care poate oferi date bune.

Înconjurat de animale

„A crescut mult mai repede decât orice altceva (din acea regiune), iar inelele sunt mai mari și mai ușor de separat și de a obține o înregistrare”, explică cercetătoarea.

Folosind un burghiu manual, Turnbull a extras o probă de 5 mm din copac în 2016, dar rezultatele nu au fost încă publicate.

Iar în ceea ce privește statutul de cel mai singuratic copac din lume: fiecare om este liber să îl considere cum dorește.

„Pentru a ajunge de la marginea insulei la copac trebuie să treci printre elefanți de mare și lei de mare, pinguini și albatroși. Copacul nu pare singur… de fapt pare destul de mulțumit”, a spus Turnbull.

#copac #lume

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.