Peste 45 de mii de moldoveni se află sub supraveghere medicală întrucât suferă de alcoolism, iar 11 mii – pentru că sunt dependenți de droguri. Totodată, circa 25,3% din populația țării fumează. În acest context, pe lângă abordările tradiționale, care pun accent pe abstinență și tratament, specialiștii propun încurajarea reducerii riscurilor, care se concentrează pe diminuarea consecințelor negative pentru cei care luptă cu diverse adicții. Subiectul a fost discutat de participanții Conferinței internaționale privind bolile netransmisibile și reducerea riscurilor pentru sănătate, organizate la Chișinău, transmite infotag.md.
În Republica Moldova, consumul excesiv de alcool, abuzul de droguri și fumatul sunt factori semnificativi care contribuie la dezvoltarea bolilor netransmisibile. Aceste comportamente, deseori cauzate sau intensificate de stres și mediul socio-economic, au consecințe grave asupra sănătății populației.
„Timp de mulți ani, Republica Moldova a consumat una dintre cele mai înalte cantități de alcool pur pe cap de locuitor. Pe parcursul ultimilor ani, treptat, scade cantitatea de alcool consumată și scade și povara care este condiționată de consumul de alcool. La capitolul droguri, pe parcursul ultimilor ani, scade cantitatea și numărul persoanelor care consumă droguri clasice. Avem însă o problemă: crește numărul celor care consumă substanțe noi cu proprietăți psihoactive. La noi în instituție, în supraveghere medicală sunt circa 45.000 de persoane care suferă de alcoolism și 11.800 de persoane care consumă droguri”, a declarat Tudor Vasiliev, directorul general al Dispensarului Republican de Narcologie.
Potrivit specialiștilor, alături de prevenție, conceptul de reducere a riscurilor poate aduce rezultate semnificative. Această politică este bazată pe ideea că, pentru mulți oameni, abstinența completă nu este fezabilă sau dorită. Astfel, în loc să încerce să elimine complet comportamentul, aceștia sunt îndemnați cel puțin să reducă daunele asociate cu acesta.
În cazul alcoolului, reducerea riscurilor constă în stabilirea limitelor personale privind cantitatea consumată, dar și privilegierea băuturilor cu o concentrație de alcool mai mică.
Cât despre fumat, reducerea riscurilor prevede trecerea la alternative mai puțin nocive, precum dispozitivele fără fum, plasturii sau terapia de substituție nicotinică, spun experții.
„Dacă este să vorbim despre fumat, nicotina nu este cea mai nocivă substanță. 90% din daună provine din metoda de livrare a nicotinei, adică din fumul provenit din ardere. Cele mai nocive substanțe sunt cele provenite în urma arderii. Dacă nu sunteți gata să renunțați la fumat atunci schimbați metoda de consum a nicotinei. Sunt mult metode de reducere a daunelor și este nevoie de a informa și educa societatea privind metodele de reducere a riscurilor legate de consumul abuziv de medicamente, alimentație nesănătoasă, substanțe psihoactive”, spune Vladimir Mazuric, director general al Clinicii de tratare a dependenței „Renaissance-inter” din Varna, Bulgaria.
Andrej Fal, președinte al Societății Poloneze de Sănătate Publică, a declarat următoarele:
„Se pare că OMS a pierdut nu doar lupta, dar bătălia, pentru că numărul fumătorilor la nivel global este în creștere. În 2015, numărul fumătorilor era 1,1 miliarde, în prezent această cifră a ajuns la 1,3 miliarde de fumători. Sunt două tabere, una susține că fumătorii trebuie să renunțe la țigări și a doua că fumătorii au nevoie de alternative. În statele care au ales oferirea alternativelor, precum Noua Zeelandă, SUA, Suedia, Marea Britanie, se atestă o descreștere a numărului de fumători. Prevenția este cea mai efectivă metodă, însă, rezultate vor fi în 10-15 ani”.
În lume sunt aproximativ 27% de persoane care nu vor să renunțe la viciile lor: fie că este vorba despre consumul de zahăr sau sare sau de alcool, droguri și tutun.
„Ce facem noi cu ei? Trebuie să propunem o alternativă, pentru că dacă nu propunem la timp, toată povara va veni asupra sistemului medical: tratarea diabetului zaharat, diferitelor forme de cancer, boli cardiovasculare”, spune Mircea Grecu, președintele Centrului Internaţional de Prevenire şi Informare în Domeniul Adicţiilor.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Alți experți subliniază că autoritățile pot utiliza și instrumentele fiscale pentru a reduce riscurile.
„Suntem conștienți că Ministerul Finanțelor nu va renunța la accize sau la taxe , dar ar putea propune o soluție: riscuri reduse – taxare redusă. Trebuie introdusă o taxare mai înaltă pentru produsele foarte dăunătoare cum ar fi cele cu conținut înalt de zahăr, țigările convenționale, băuturi cu concentrație de alcool înaltă. În fiecare grup de astfel de produse există alternative mai puțin nocive, respectiv și taxarea trebuie să fie mai mică. Trebuie să diferențiem nivelul de nocivitate prin intermediul taxelor aplicate”, a mai declarat Andrej Fal, președinte al Societății Poloneze de Sănătate Publică.
Potrivit statisticilor, nu mai puțin de 35 de milioane de persoane din întreaga lume se confruntă cu abuzul de substanțe sau cu dependența sub o formă sau alta.
Adicțiile au efecte fizice directe, dăunătoare pentru organism. De exemplu, consumul excesiv de alcool cauzează boli ale ficatului, consumul de droguri afectează funcționarea creierului, iar fumatul provoacă boli pulmonare și cardiovasculare.
