Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, face legătura dintre perchezițiile inițiate în această dimineață, 20 decembrie de către procurorii anticorupție, în comun cu ofițerii CNA, în 69 de locații, unde sunt vizați angajați ai ASP și un proiect de lege inițiat de către acesta referitor la digitalizarea procesului de eliberare a actelor publice.

Mai exact, Alaiba afirmă că, odată cu digitalizarea proceselor de eliberare, recepționare a actelor publice va face mai greu de a falsifica și corupe sau chiar a face trafic de influență în cadrul instituțiilor statului.

„69 de locații percheziționate. 38 de persoane implicate (la moment). O rețea întreagă. Crimă organizată cu implicarea reprezentanților instituțiilor statului. Și din astea – la multe, multe hârțoage ștampilate. Banal – eliberau acte pentru cumpărarea-vânzarea imobilelor, fără prezența proprietarilor și în lipsa actelor legale. Digitalizarea proceselor va face asemenea scheme infracționale mult mai greu de executat. Sistemul se opune. Deseori, „rezistența sistemului” este anume din cauza existenței a asemenea scheme. Din observații anterioare: nu-i schemă – nu-i nici „rezistența sistemului”. Pentru că încă avem un „sistem” corupt. Mai avem mult de lucru”, spune deputatul.

Precizăm că, în perchezițiile inițiate la început de săptămână sunt vizate 38 de persoane, iar în prezent se desfășoară verificări acasă, în birouri și automobilele bănuiților.

69 de percheziții! Are loc o operațiune mare în țară legată de o schemă cu „cumpărare-vânzare” de apartamente

Amintim că, la începutul lunii noiembrie, Parlamentul a aprobat în a doua lectură, pachetul de digitalizare, un proiect de lege care prevede modificarea a peste 30 de legi.

La ședința Legislativului din 16 decembrie, deputații au aprobat în prima lectură un alt proiect de lege ce prevede digitizarea procesului de solicitare a 5 acte, prin lichidarea eliberării acestora pe suport de hârtie, inițiativă legislativă promovată de către Dumitru Alaiba.

Mai greu, dar ajunge și la noi. Cinci acte vor fi excluse din circuit, cu înlocuirea acestora în format digital

#digitalizare #Dumitru Alaiba #Percheziții #proiect de lege

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), potrivit Bani.md.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Potrivit sursei citate, cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Ulterior, pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei. La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.

#inflatie #Moldova #salariu lunar