Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, face legătura dintre perchezițiile inițiate în această dimineață, 20 decembrie de către procurorii anticorupție, în comun cu ofițerii CNA, în 69 de locații, unde sunt vizați angajați ai ASP și un proiect de lege inițiat de către acesta referitor la digitalizarea procesului de eliberare a actelor publice.

Mai exact, Alaiba afirmă că, odată cu digitalizarea proceselor de eliberare, recepționare a actelor publice va face mai greu de a falsifica și corupe sau chiar a face trafic de influență în cadrul instituțiilor statului.

„69 de locații percheziționate. 38 de persoane implicate (la moment). O rețea întreagă. Crimă organizată cu implicarea reprezentanților instituțiilor statului. Și din astea – la multe, multe hârțoage ștampilate. Banal – eliberau acte pentru cumpărarea-vânzarea imobilelor, fără prezența proprietarilor și în lipsa actelor legale. Digitalizarea proceselor va face asemenea scheme infracționale mult mai greu de executat. Sistemul se opune. Deseori, „rezistența sistemului” este anume din cauza existenței a asemenea scheme. Din observații anterioare: nu-i schemă – nu-i nici „rezistența sistemului”. Pentru că încă avem un „sistem” corupt. Mai avem mult de lucru”, spune deputatul.

Precizăm că, în perchezițiile inițiate la început de săptămână sunt vizate 38 de persoane, iar în prezent se desfășoară verificări acasă, în birouri și automobilele bănuiților.

69 de percheziții! Are loc o operațiune mare în țară legată de o schemă cu „cumpărare-vânzare” de apartamente

Amintim că, la începutul lunii noiembrie, Parlamentul a aprobat în a doua lectură, pachetul de digitalizare, un proiect de lege care prevede modificarea a peste 30 de legi.

La ședința Legislativului din 16 decembrie, deputații au aprobat în prima lectură un alt proiect de lege ce prevede digitizarea procesului de solicitare a 5 acte, prin lichidarea eliberării acestora pe suport de hârtie, inițiativă legislativă promovată de către Dumitru Alaiba.

Mai greu, dar ajunge și la noi. Cinci acte vor fi excluse din circuit, cu înlocuirea acestora în format digital

#digitalizare #Dumitru Alaiba #Percheziții #proiect de lege

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.